UE aşteaptă aprobarea ONU pentru a trimite trupe terestre în Libia. Statele europene au planificat un concept al operaţiunilor militare terestre în Libia, dar aşteaptă aprobarea din partea ONU pentru ceea ce ar putea deveni cea mai riscantă şi controversată misiune asumată de Bruxelles. Forţele armate, estimate la 1.000 de militari, ar urma să fie desfăşurate pentru a securiza acordarea asistenţei umanitare şi nu pentru a fi angajate în lupte de teren, dar cu permisiunea de a lupta dacă apar ameninţări la adresa misiunii lor. “Ar securiza cordioarele maritime şi terestre din ţară”, a declarat un oficial european. Decizia de a pregăti o misiune numită Eufor Libia a fost luată de ţările membre ale Uniunii la începutul lunii, în ultimele zile diplomaţii din cele 27 de state semnând un document de 61 de pagini care descrie conceptul operaţiunilor şi diverse posibile scenarii pe teritoriul Libiei şi în afara sa – securizarea porturilor şi a coridoarelor umanitare, încărcarea/descărcarea navelor, escorte navale. (Guardian)
Parlamentul ungar a adoptat noua Constituţie. Parlamentarii au aprobat cu 262 de voturi pentru, 44 împotrivă şi o abţinere, un text ultraconservator, considerat “draconic” de către opoziţie. Mii de oameni au demonstrat sâmbătă şi duminică în Ungaria, protestând faţă de măsurile considerate discriminatorii la adresa ateilor, homosexualilor şi familiilor monoparentale. Contestat puternic de către opoziţia socialistă, sindicate şi diverse grupuri ale societăţii civile, textul noii Constituţii trebuie aprobat de preşedintele ţării, Pal Schmitt, în 25 aprilie, înainte de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Semnătura şefului statului nu va fi decât o formalitate, acesta fiind un apropiat al premierului ungar Viktor Orban. În timpul campaniei sale electorale pentru alegerile legislative din aprilie 2010, Orban, care este şi liderul partidului conservator Fidesz, a promis că va revizui Constituţia în vigoare la acea vreme, considerată prea liberală. Votul a fost unul simplu, Fidesz având o majoritate de două treimi în Camera inferioară a parlamentului de la Budapesta. (Le Figaro)
Acordul privind spaţiul Schengen, în pericol. Disputa asupra drepturilor imigranţilor africani ameninţă să submineze acordul realizat în urmă cu 16 ani privind dreptul la liberă circulaţie în spaţiul Shengen, prin care s-au desfiinţat controalele la graniţele interne ale UE. Ambasadorul italian la Paris a protestat oficial, ieri, faţă de gestul Franţei de a închide graniţele, timp de 6 ore, pentru trenurile italiene pline cu imigranţi nord-africani. Franţa şi Belgia au avertizat deja că ar putea reinstaura sistemul de control la frontieră pentru călătorii ce vin din Italia, după ce Roma a început să emită permise “umanitare” temporare de rezidenţă pentru mii de tunisieni ajunşi cu barca pe coasta italiană. Documentele le conferă africanilor sosiţi pe insula Lampedusa dreptul de a călători liber, timp de şase luni, în interiorul UE. Franţa şi Belgia se tem că refugiaţii vor folosi aceste acte pentru a se stabili ilegal în comunităţile deja numeroase de tunisieni din aceste ţări. Germania a protestat, de asemenea, faţă de decizia autorităţilor italiene. (Independent)
Ucrainienii strâng fonduri pentru restaurarea sarcofagului de la Cernobâl.Un summit internaţional va avea loc la Kiev pentru a atrage fonduri (1 miliard de dolari) necesare finanţării construirii unei noi structuri care să reţină radiaţiile. Vor participa reprezentanţi a 40 de state şi organizaţii internaţionale. Evenimentul marchează comemorarea a 25 de ani de la accidentul nuclear din Ucraina, la sfârşitul acestei luni. Conferinţa a fost planificată de ani de zile, dar a cunoscut un nou impuls după dezastrul ecologic din Japonia. Guvernul ucrainean împreună cu UE şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare construiesc un arc gigantic pentru a acoperi reactorul explodat de la Cernobâl şi sarcofagele din oţel. Acestea au fost construite în grabă, în jurul reactorului, imediat după accidentul din 1986, pentru a reţine radiaţiile, iar acum le expiră termenul de garanţie. Noua structură va fi cea mai mare de acest gen din lume, va avea peste 100 metri înălţime, 250 metri lăţime şi 160 metri lungime. (BBC News)
Premieră în Cuba: va fi permisă proprietatea privată. Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, de când au venit la putere comuniştii în Cuba, guvernul a anunţat că va permite cetăţenilor să cumpere şi să vândă casele în care locuiesc. Cubanezii nu aveau voie decât să le lase moştenire copiilor sau să facă schimb de apartamente printr-un sistem complicat şi de cele mai multe ori corupt. Decizia a fost luată la primul Congres al Partidului Comunist din ultimii 14 ani, prin care se doreşte revigorarea sistemului. Preşedintele cubanez Raul Castro a avertizat că nu va fi permisă concentrarea proprietăţilor în mâna unor oligarhi. Castro a mai spus că funcţiile politice de la vîrful ierarhiei ar trebui limitate la două mandate de câte cinci ani şi a promis o “reîntinerire” a guvernului. “Conducerea partidului are nevoie de înnoire şi ar trebui să se supună unor autocritici dure”, a spus liderul. Propunerile sunt fără precedent în timpul regimului comunist cubanez instaurat în 1959. (BBC News)
Agenţia Standard and Poor’s scade ratingul SUA. Decizia luată de agenţia de rating a fost motivată prin îngrijorarea referitoare la deficitul bugetar american şi a absenţei unei politici clare de remediere a datoriilor naţionale importante. După avertismentul emis în luna ianuarie, agenţia de evaluare financiară a redus la “negativ” ratingul de ţară al Statelor Unite. “SUA, comparativ cu alte ţări notate cu AAA are un deficit bugetar important, un nivel al datoriei guvernamentale în creştere, iar modalitatea de a remedia aceste probleme nu este clară deocamdată, aşa că am revizuit perspectiva noastră asupra ratingului pe termen lung de la “stabil” la “negativ”, a arătat S&P într-un comunicat. (Le Figaro)
Istanbulul ar putea fi împărţit în două oraşe mai mici. Oraşul turcesc cunoscut ca locul în care Occidentul întâlneşte Orientul, este singura aşezare din lume în care Europa întâlneşte Asia. Dar ar putea să-şi piardă, în curând, acest statut dacă guvernul turc pune în aplicare planul de a-l împărţi în două. Premierul Recap Tayyip Erdogan, fost primar al oraşului Istanbul, a anunţat un proiect “riscant” de a împărţi oraşul în două jumătăţi – partea europeană şi cea asiatică, pentru a fi mai uşor de guvernat. “Vom construi două oraşe în Istanbul, din cauza numărului prea mare de locuitori”, a explicat el, anunţând în acest fel manifestul partidului său pentru alegerile din iunie. Populaţia oficială a oraşului este de aproape 17 milioane de oameni, mii de persoane locuind însă aici fără a fi luaţi în evidenţele autorităţilor. “Istanbul este mult prea dezvoltat şi sunt deja probleme cu întreţinerea infrastructurii şi a serviciilor municipale ale oraşului”, spune Tahire Erman, un expert în planificare urbană de la Universitatea Bilkent din Ankara. (Guardian)
