Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

UE ar pierde pe termen lung 1,5% din PIB dacă s-ar produce ”hard Brexit”- calcule FMI

de Razvan Diaconu , 20.7.2018

Ţările Uniunii Europene vor suferi pe termen lung pagube echivalente cu aproximativ 1,5% din PIB-ul anual dacă Marea Britanie va ieşi din blocul comunitar în luna martie 2019 fără un acord comercial, arată un studiu al Fondului Monetar Internaţional citat de Reuters.

Conform studiului, pagubele reprezintă, anual, echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Raportul vine într-un moment în care mediile de afaceri sunt preocupate din ce în ce mai mult de un eşec al negocierilor între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna un „divorţ” fără concesii. De asemenea, UE ar putea pierde 0,7% din forţa sa de muncă, sau peste un milion de locuri de muncă, se arată în raportul FMI.

FMI mai apreciază că Irlanda va fi cea mai afectată de un eventual hard Brexit, din cauza legăturilor sale comerciale strânse cu Regatul Unit, urmată de Olanda, Belgia şi Luxemburg. De asemenea, Germania va suferi din cauza lanţului de aprovizionare în domeniul industrial.

FMI arată că în actualul studiu se constată un impact negativ mai accentuat asupra UE în urma Brexitului faţă de rapoartele precedente, deoarece sunt incluse influenţele asupra întreruperii lanţurilor de aprovizionare, efectele taxelor vamale precum şi reducerea activităţii în domeniul serviciilor financiare.

FMI cere UE să continue să permită „contrapărţilor centrale” (CCP) cu sediul în Londra să efectueze tranzacţii în euro – o măsură criticată până acum de Banca Centrală Europeană (BCE). (Contrapartea centrală este o persoană juridică care se interpune între contrapărţile la contractele tranzacţionate pe una sau mai multe pieţe financiare, devenind astfel cumpărător pentru fiecare vânzător şi vânzător pentru fiecare cumpărător şi este responsabilă pentru funcţionarea unui sistem de compensare, conform ASF)

„O potenţială relocare forţată a «contrapărţilor centrale» de importanţă sistemică globală către UE ar trebui privită cu mare ezitare”, apreciază FMI.

Pagubele economice în urma Brexitului ar fi minime dacă Marea Britanie va adopta un „soft Brexit” după modelul norvegian, şi va face parte din Spaţiul Economic European (SEE), o propunere respinsă de premierul Theresa May deoarece ţara ar trebui să respecte o mare parte din reglementările UE, apreciază FMI.

Un acord comercial pentru bunurile prelucrate – care este mai aproape de ceea ce îşi doreşte May – ar reduce pierderile pe termen lung ale UE la 0,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 130 de miliarde de dolari.

În studiul FMI nu este estimat costul Brexitului pentru Regatul Unit, dar într-un update la raportul său bi-anual „World Economic Outlook”, publicat săptămâna aceasta, FMI a revizuit în scădere previziunile pentru Marea Britanie (avans al PIB-ului de 1,4% în 2018, faţă de 1,6% estimat anterior). Ar fi cel mai redus ritm de creştere din 2012.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a estimat luna trecută că Europa şi Irlanda trebuie să fie pregătite pentru a găzdui un aflux de societăţi financiare după Brexit.

Prognozând o mutare în masă spre continent şi Irlanda atunci când Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, Christine Lagarde a subliniat că UE trebuie să îşi întărească capacităţile de reglementare şi supervizare pentru a face faţă afluxului de firme provenite din sectorul financiar londonez.

„Pe termen scurt, este vital să ne asigurăm că sunt pregătite capacităţile de reglementare şi supervizare pentru afluxul de firme financiare care se vor muta în Europa continentală şi Irlanda ca urmare a Brexitului”, a spus Christine Lagarde la o conferinţă cu tema “euro la aniversarea a 20 de ani”, găzduită în comun de FMI şi Banca Centrală a Irlandei.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , , ,
Publicat la data de 20.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult