Datele semnal privind evoluția PIB arată zona euro aflată în pragul unei recesiuni, dar nu atât de clar ca să se poată spune dacă se va intra în anul 2024 pe minus sau plus.
Vestea bună pentru cele 20 de state care utilizează moneda comună este că vor evita o contracție profundă a economiilor lor care să afecteze ani de zile companiile, gospodăriile și băncile.
Vestea proastă este că avansul economiilor este în jurul valorii zero, cu puține semne care să indice o revenire rapidă.
Condițiile economice sunt dificile, și nu se vor îndrepta semnificativ, iar potențialul de creștere tot mai redus sugerează că zona euro va avea dificultăți să avanseze cu mai mult de 1% pe an.
Problemele structurale profunde determină Europa să se plaseze în urma majorității celorlalte mari economii ale lumii în anii următori.
Recesiune „superficială”
Perspectivele zonei euro pe termen scurt nu sunt grozave – dar nici groaznice, se arată în analiza Reuters. Datele publicate marți de Eurostat arată că PIB-ul a scăzut cu 0,1% în T3, comparativ cu T2, indicând o recesiune superficială. Primii indici publicați pentru trimestrul IV nu sunt de natură a arăta o inversare a sensului de creștere.
Zona euro a avut o creștere modestă pe parcursul anului 2023, însă constantă. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri record, din cauza inflației ridicate, împreună cu restrângerea cheltuielilor bugetare vor limita expansiunea economică la doar 0,6% în 2024, conform sondajului realizat de Reuters în rândul economiștilor.
Revenire a consumului
Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, este mai optimist și spune că consumul ar trebui să-și revină anul viitor, pe fond creșterii reale a salariilor. Piața muncii rămâne strânsă, iar economia mondială își revine, astfel că cererea externă va fi, de asemenea, probabil mai solidă.
Alți economiști nu sunt atât de optimiști spunând că nu prea sunt semne care să indice revenirea încrederii de care vorbește oficialul BCE, arătând spre costurile mari de creditare care frânează investițiile, o slăbire a pieței muncii și cererea principalilor parteneri comerciali, situată sub așteptări.
„Europa a trecut printr-un an de stagnare și acum se îndreaptă către un an în care atât politicile monetare, cât și cele fiscale sunt concepute pentru a frâna creșterea”, a spus consilierul economic UniCredit, Erik Nielsen. „Economia europeană a rămas pe creștere zero de un an (și) planurile de politică monetară și fiscală pentru 2024 par să arate probabilitatea ridicată a unui alt an pierdut”.
Perspective sumbre pentru 2024 și după
Populația în vârstă de muncă în Europa este în scădere, iar creșterile de productivitate sunt reduse. Oamenii de afaceri europeni se plâng de birocrația în creștere, suprareglementări, ceea ce face companiile mai puțin competitive pe piețele externe, în timp ce integrarea zonei euro într-o uniune economică mai strânsă a stagnat, neexistând voință politică în acest sens.
Comisia Europeană estimează în prezent creșterea potențială a PIB-ului la mai puțin de 1,5%, în scădere la 1,2% până în 2027, mult mai mică decât la începutul anilor 2000, cauzată în principal de schimbările demografice și a câștigurilor slabe de productivitate.
„Multe țări, față de unde se aflau în anii 1990, în prezent se situează mai jos. Nu s-au înregistrat progrese, ci regrese”, a spus recent Lane, economistul-șef al BCE.
„De-a lungul timpului, diferite modele de reforme au fost anulate, alte reforme au fost anulate. Acesta este un autogol care ar fi putut fi evitat”, a adăugat el.
Rata de creștere potențială a PIB în Zona euro, în scădere
Spre comparație, creșterea potențială a PIB-ului în SUA este estimată la 1,8% pe an și constantă pe termen mediu.
Scăderea populației în vârstă de muncă din Europa ar putea provoca o distorsiune pe piață. De teamă ca să nu rămână fără angajați în viitor, companiile angajează în prezent mai multă forță de muncă, provocând deficit suplimentar pe piața muncii, exercitând presiuni pe creșterea salariilor și reducerea productivității.
„O penurie structurală a forței de muncă calificată, agravată de tranziția demografică și de nepotrivirea competențelor, determină companiile să acumuleze forță de muncă în ciuda presiunilor în creștere ale costurilor și a incertitudinii economice”, a spus economistul UBS Reinhard Cluse.
Germania pare a fi cea mai mare pierzătoare. Industriile sale mari consumatoare de energie se bazează pe cererea externă pentru a crește, economia germană nefiind pregătită pentru noile realități energetice și tensiunilor comerciale. Creșterea potențială a PIB pentru cea mai mare economie europeană se situează sun 1% pe an.
În acest context dificil, Uniunea Europeană se luptă să ajungă la un consens privind măsurile ce vor modela viitorul. Printre acestea, ce rol trebuie să joace migrația pentru a atenua penuria de forță de muncă, dacă să formeze o adevărată uniune bancară și dacă să adopte cheltuieli în mod centralizat pentru a rezolva problemele apărute în grupul celor 27 de state membre.
Rata de ocupare a forței de muncă a crescut
Economia zonei euro s-a contractat uşor în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce creşte şansele unei recesiuni tehnice dacă performanţele din trimestrul patru vor fi la fel de slabe, dar cu toate acestea rata de ocupare a forţei de muncă a continuat să crească, scrie Reuters.
Contracţia din trimestrul al treilea vine după un avans marginal de 0,1% în trimestrul al doilea.
Însă spre deosebire de evoluţiile normale înregistrate atunci când o economie încetineşte, rata de ocupare a forţei de muncă din zona euro a crescut cu 0,3%, în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent şi cu 1,4% în ritm anual.
Contracţia economică este rezultatul inflaţiei ridicate şi a dobânzilor record din zona euro. Potrivit datelor Eurostat, creşterile economice trimestriale înregistrate în Franţa (0,1%), Spania (0,3%) şi Belgia (0,5%) nu au putut contracara scăderea cu 0,1% a PIB-ului Germaniei, stagnarea economiei Italiei şi contracţiile înregistrate în Austria, Portugalia, Irlanda, Estonia şi Lituania.
Revenire fragilă în Europa centrală și de ESt
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, datele Eurostat arată că economia blocului comunitar a stagnat în trimestrul al treilea, la fel ca în trimestrul al doilea. Însă rata de ocupare a forţei de muncă din UE a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent şi cu 1,3% în ritm anual.
În ceea ce privește statele UE din Europa de Est, acestea au intrat într-o perioadă de relansare economică fragilă, grație diminuării inflației care îi încurajează pe consumatori să-reia cheltuielile, relatează Bloomberg.
Perioada iulie-septembrie 2023 a marcat ieșirea din recesiunea tehnică a Ungariei în timp ce Polonia a consemnat un avans trimestrial de 1,9%, cea mai bună performanță de la începutul anului.
În cazul României, expansiunea a continuat în trimestrul al treilea, cu o creştere economică de 0,4% comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce PIB-ul Bulgariei ar urma să înregistreze un avans de 0,3%. Toate aceste ţări vor da marţi publicităţii cifrele oficiale privind PIB-ul.
„Putem vorbi de o uşoară revenire în regiune dar nu de o relansare solidă. Mediul extern nu este foarte prietenos pentru creştere”, a declarat Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank AG în Viena.
România a reuşit să contracareze parţial o parte din provocările externe prin urgentarea unor proiecte întârziate de infrastructură precum autostrăzi şi modernizări de spitale, în încercarea de a absorbi cât mai multe fonduri posibile din bugetul UE pe perioada 2014-2020. De asemenea, guvernul de coaliţie a făcut o prioritate din implementarea reformelor cerute în cadrul PNRR. Acest program poate duce la deblocarea unor fonduri europene suplimentare pentru administraţia publică. Investiţiile au fost un motor important de creştere în precedentele două trimestre.
Reducerea presiunii pe partea de preţuri a determinat deja băncile centrale din Budapesta şi Varşovia să înceapă să reducă dobânzile. Cehia ar urma să facă şi ea acelaşi lucru după o contracţie economică neaşteptată. Cu toate acestea, perspectivele rămân incerte în condiţiile în care inflaţia ar urma să se reducă lent în următoarele luni. În plus, sectorul manufacturiere începe şi el să se resimtă de pe urma diminuării cererii din zona euro, un important partener comercial
În cazul României, datele Eurostat arată că Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul precedent, şi un salt de 2,1% în ritm anual. În ambele cazuri este vorba de o performanţă mai slabă decât în trimestrul al doilea, când PIB-ul a crescut cu 1,3% comparativ cu trimestrul precedent şi cu 2,6% în ritm anual. În rândul statelor membre UE, doar Letonia şi Belgia au înregistrat în trimestrul al treilea o creştere economică superioară României.
***
