România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult›
13.01.2021
Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult›
13.01.2021
UE acordă băncilor 18 luni pentru a-și reduce ”dependența excesivă” de casele de clearing din Marea Britanie
de Vladimir Ionescu , 21.9.2020
Băncile şi alţi participanţi pe pieţele financiare din Uniunea Europeană vor avea termen până la mijlocul lui 2022 pentru a-şi reduce “dependenţa excesivă” de casele de clearing cu sediul în Marea Britanie, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Agerpres.
Regatul Unit, care găzduieşte în Londra cel mai mare hub financiar din Europa, a ieşit din UE în ianuarie, iar accesul neîngrădit la blocul comunitar se încheie în decembrie.
Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a anunţat că a aprobat o propunere prin care li se permite caselor de clearing sau “contrapărţilor centrale (CCP) din Marea Britanie să continue să-şi servească clienţii din UE timp de 18 luni din ianuarie 2021.
“Această limită de timp are o motivaţie raţională practică deoarece dă participanţilor de pe piaţa UE timpul de care au nevoie pentru a-şi reduce expunerea excesivă la casele de clearing din Regatul Unit iar casele de clearing din UE au timp să-şi dezvolte capacităţile pe segmentul de clearing”, a explicat Dombrovskis.
Autorităţile de la Bruxelles şi BCE insistă ca operaţiunile de clearing în euro să se efectueze în interiorul zonei euro. După Brexit, BCE vrea să-şi impună şi politica în domeniul caselor de clearing, o poziţie pe care Marea Britanie a putut să o conteste până acum, ceea ce va diminua influenţa sectorului financiar londonez.
“Astfel, industria financiară este încurajată puternic să lucreze la dezvoltarea strategiilor prin care îşi vor reduce dependenţa de casele de clearing cu sediul în Marea Britanie, strategii care sunt de importanţă sistemică pentru UE”, a declarat oficialul european.