vineri

8 decembrie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 august, 2014

Preşedintele ales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, l-a nominalizat joi pe ministrul de Externe, Ahmet Davutoglu (foto), în funcţia de premier. A pus astfel capăt speculaţiilor apărute acum mai bine de un an, când analiştii apreciau că succesorul premierului Erdogan la conducerea guvernului şi a partidului nu poate fi decât şeful diplomaţiei turce, mîna sa dreaptă.

Ahmet Davutoglu este cunoscut ca unul dintre cei mai loiali colaboratori politici al lui Erdogan şi este puţin probabil, susţin experţii, să se opună agendei preşedintelui ales, chiar dacă, tehnic, are un post politic mai puternic decât cel al preşedintelui.

Pe de altă parte, noul premier este mai puţin carismatic decât preşedintele Erdogan şi ar putea avea probleme în a stabili aceeaşi relaţie cu o aşa mare parte a electoratului turc la care ajunge preşedintele. iar asta, spun analiştii, suscită îngrijorări că nu ar putea conduce partidul spre o victorie covârşitoare în alegerile parlamentare din 2015.


Formarea echipei guvernamentale va fi finalizată la începutul lunii septembrie, iar programul politici nu va aduce mari schimbări. Locul lui Ahmet Davutoglu la cârma diplomaţiei turce va fi luat de Hakan Fidan, şeful serviciului de informaţii intern, care a avut un rol esenţial în procesul de pace cu PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan).

Investitorii au primit semnale bune, după un an de tensiuni în Turcia. Zvonurile din presa turcă sunt că vicepremierul Ali Babacan şi ministerul de Finanţe Mehmet Simsek vor avea în continuare influenţă asupra politicii economice a noului guvern.

Provocările nu sunt puţin însă. Turcia încearcă să rămână neutră în disputa dintre Occident şi Rusia este, la rândul ei interesată de o apropiere a Turciei, simultan cu îndepărtarea de Europa. Însă cooperarea lor în viitor nu va rămâne fără tensiuni, având în vedere influenţa pe cae şi-o dispută cele două ţări în Caucaz.

Situaţia din sudul Turciei complică şi ea situaţia. Nu este cert cum va reuşi Turcia să să facă pace cu PKK şi să se opună unei autonomii kurde în itneriorul graniţelor sale, în timp ce Kurdistanul din Irak încearcă, şi cu ajutorul Turciei, să îşi declare independenţa.


Cum va reuşi Turcia să sprijine miliţiile kurde din Irak în lupta lor împotriva jihadiştilor, când juhadiştii au ajutat la izolarea kurzilor în Siria, este o altă întrebare pe care şi-o pun experţii.

Sub conducerea lui Ahmet Davutoglu, politica externă a Turciei nu a fost tocmai una de succes. Relaţiile cu partenerii din Irak şi Siria până în Israel şi Egipt, cu Uniunea Europeană sau SUA au devenit mai reci, unele chiar ostile sau conflictuale. Politica sa a fost „nicio problemă cu vecinii”, în dorinţa de a influenţa totuşi regiunea.

Ceea ce spun experţii că s-a întâmplat de fap este că Turcia s-a retras din politica regională şi s-a concentrat pe problemele interne, renunţând la dorinţa sa de a fi un model pentru alte ţări islamice sau arabe şi a devenit o ţară autoritară.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 80 (al 21-lea, socotindu-se în sens invers)

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: