Procedura pentru selectarea persoanei care va fi propusă la conducerea DNA va fi reluată, anunță Ministerul Justiției. Tudorel Toader a considerat că niciunul dintre cei patru candidați înscriși în cursă nu se încadrează în profilul dorit de el la conducerea Direcției.
„În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale”, precizează un comunicat al MJ.
Conform procedurii, ministrul Justiției propune viitorul procuror-șef al DNA, CSM emite un aviz consultativ, iar președintele este cel care numește, cu posibilitatea refuzului motivat.
Potrivit unor surse, Tudorel Toader s-a arătat foarte interesat, în cadrul interviurilor ce au avut loc joi la, minister, de modul în care cei patru procurori interpretează relația dintre ministrul Justiției și procurori, așa cum este ea proiectată în legislație și, mai ales, în Decizia CCR care l-a obligat pe șeful statului să o demită pe Laura Codruța Kovesi.
Alături de ministru, în grupul care i-a intervievat pe candidați, au participat secretarii de stat Marieta Safta și Marina Moț, ambele apropiate PSD, conform mai multor materiale apărute în presă.
Reamintim că decizia CCR în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi implică o subordonare indirectă a procurorilor față de puterea executivă, ceea ce încalcă nu doar Constituția României, ci și principiile europene privind independența acestora. De aceea, considerentele CCR au fost aspru criticate nu doar de magistrații români, ci și de experții Comisiei de la Veneția.
De asemenea, decizia indică inutilitatea unei proceduri de revocare a șefilor de parche (și, prin simetrie, și a numirii acestora), întrucât CSM și șeful statului vor avea un rol exclusiv formal, în timp ministrul are un rol central și discreționar.
Cine sunt cei patru candidați considerați necorespunzători
Florentina Mirică
Din 2014 este procuror-şef serviciu la DNA (Secţia de combatere a corupţiei în justiţie) și este cunoscută ca o apropiată a Codruței Kovesi.
A instrumentat Dosarul decontărilor fictive din CNAS și Dosarul Limuzina (în care este inculpat și fostul ministru de interne Gabriel Oprea).
De asemenea, se numără printre cei 500 de magistrați care au semnat o scrisoare publică prin care au criticat decizia Curţii Constituţionale cu privire la revocarea fostei şefe a DNA. „Respectăm competenţele Ministrului Justiţiei privind politica penală a statului precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă”, se arăta în respectivul document.
Marius Iacob
Procuror–şef adjunct al DNA, din 2013, a lucrat cu Laura Codruța Kovesi și la Parchetul General.
A instrumentat dispariția avocatei Elodia Ghinescu, dosarul incendiului de la Maternitatea Giulești și a coordonat ancheta DNA în cazul incendiului de la Clubul Colectiv, precum şi numeroasele dosare ale lui Sorin Ovidiu Vântu.
Cristian Lazăr
Este adjunct al șefului Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație.
Cristian Lazăr a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul în care ANI făcuse plângere penală pe numele lui Klaus Iohannis în dosarul privind incompatibilitatea.
Potrivit Realitatea Tv, în 2013 a confirmat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului premier Victor Ponta, ca urmare a acuzațiilor de plagiat.
Camelia Elena Grecu
A fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în perioada 2009 – 2015, după ce a câștigat de două ori concursul pentru această funcție.
Din anul 2015 procuror șef de Birou, din cadrul Secției judiciare penale a DNA.
Ministrul Toader sugerase că nu va fi niciun câștigător în prima rundă
Nu pot să-i declar pe toți câștigători, dar pot să nu-l declar pe nici unul câștigător. Nu e vorba de dorința mea, ci de programul managerial, de piesele de la dosar, de interviu, de respectarea legii”, declara ministrul Justiției, în urmă cu patru zile.
El a sugerat, totuși, că se va centra pe interpretarea CCR privind relația ministrului cu procurorii:
„Pornim de la exigențele articolului 132 din Constituție: Procurorul își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Ministrul nu interferează în activitatea propriu-zisă, dar trebuie să își exercite această autoritate astfel încât procurorul să dea dovadă de celeritate, onestitate și bună credință. Avem dosare penale care au stat 13 ani la urmarire penală, aproape că uită procurorul de ce l-a trimis în judecată. Nu e posibil ca un procuror să țină un dosar un deceniu la urmarire penală, apoi să faca un rechizitoriu foarte stufos în care, în loc să pună probe, critică în bună parte deciziile CCR, să ne arate el ce multă carte știe”, a spus Tudorel Toader.
Reamintim că Art.132 este cel interpretat de CCR astfel încât a dus la demiterea Laurei Codruța Kovesi și, așa cum acuză numeroși magistrați, deschide calea subordonării politice a procurorilor.
Articolul 132alin (1) prevede:
Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
