Ministrul Tudorel Toader a declarat, miercuri, că va avea o discuție cu reprezentanții Comisiei de la Veneția și se gândește la OUG prin care să schimbe unele dintre modificările aduse de coaliția majoritară legilor Justiției.
„Avem o opinie intermediară a Comisiei de la Veneția cu referire la respectarea standardelor. Vorbim numai de cele trei legi ale justiției (…)
Voi vorbi cu reprezentanți ai Comisiei ca să vedem în ce măsură sunt posibile anumite preluări din recomandările Comisiei, racordări ale normelor juridice la standardele europene. Am câteva soluții pentru o posibilă ordonanță de urgență”, a declarat Tudorel Toader, la Digi 24.
Printre posibilele subiecte care vor fi modificate figurează și prevedrea ce permite pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate, dar a ținut să precizează că amendamentul nu a fost formulat de Ministerul Justiției:
Problema cu pensionarea magistraților la 20 de ani de activitate (…) Parlamentul a adoptat-o, CCR a girat-o. Nu e o problemă de constituționalitate, ci de oportunitate. CCR a apreciat că soluţia e constituțională.
Comisia de la Veneția spune: da, dar s-ar putea crea o problemă, un deficit de personal, dacă se vor pensiona foarte mulți magistrați care dobândesc vocația.
Eu, ca ministru, Guvernul României, trebuie să găsesc soluţia, un echilibru între dispoziția legală care prevede pensionarea, opţiunea unor magistraţi, posibilă de a se pensiona la 20 de ani, și faptul că e posibil să se creeze un deficit de personal.
După o anumită statistică, făcută la nivelul sistemului, cam 2.100 de magistraţi vor avea vocaţia de pensionare, dar eu nu cred că toţi vor solicita așa ceva, să respectăm decizia CCR şi să rezolvăm oarecum preocuparea Comisiei de la Veneţia.
Sigur vom găsi soluţia legală, dar care să ţină echilibrul între interesele de ordin personal ale celor care vor să se pensioneze şi interesul de ordine publică, acela de a asigura buna desfășurare a activităţii sistemului judiciar.
Modificare prin OUG a prevederii respective va veni după ce un an de zile coaliția a respins sistematic solicitarea Forumului Judecătorilor și recomandarea Comisiei de la Veneția de a se renunța la noile condiții de pensionare.
Este o bombă cu ceas, explica Forumul Judecătorilor, prezentând potențialul impact al prevederii, impact pe care autorii amendamentului respectiv din Legea privind statutul magistraților nu l-au evaluat.
Statistica FJ a fost însă ignorată, deși vara aceasta a fost publicat și raportul interimar al Comisiei de la Veneția, care conținea și el referiri critice la efectele pensionării timpurii a magistraților. Una dintre recomandări viza chiar această problemă:
Abandonarea amendamentului privind pensionarea timpurie a magistraţilor sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exista niciun impact advers asupra funcţionării sistemului.
Risc de colaps al sistemului judiciar
Analiza Forumului Judecătorilor, cea mai mare asociație de profil, arăta că există riscul ca 2.000 de magistrați să părăsească sistemul imediat după intrarea în vigoare a modificărilor, iar alți 2.000, în următorii 5 ani.
Motivul – posibilitatea pensionării la o vechime de 20 de ani, fără limitarea vârstei, precum și acordarea unor pensii cu 30% mai mari decât indemnizațiile primite ca judecători sau procurori în activitate.
Anul trecut, în România existau:
- 4.944 posturi de judecător pe schemă, excluzând ICCJ (125 de judecători), din care 4.362 posturi de judecător
ocupate, excluzând ICCJ (în funcție 119 judecători) - 2.969 posturi de procuror prevăzute + 49 posturi din fondul de rezervă prevăzute, din care 2.514 posturi de procuror ocupate + 30 posturi din fondul de rezervă ocupate.
Printre magistrații care ar putea să părăsească imediat sistemul se numără inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Analiza Parchetului General – deficitul ar putea crește la 40% din schema de personal
În preznet, lipsesc 13% din procurorii aflați în schema Ministerului Public. Dacă va intra în vigoare posibilitatea pensionării după 20 de ani de activitate, în perioada următoare vor avea vocaţie de a se pensiona circa 750 de procurori, atenționa procurorul general, Augustin Lazăr.
Dintr-un număr total de aproximativ 2.500 de procurori, acest număr de circa 750 de procurori pensionabili ar putea urca deficitul chiar la 40%.
În plus, mulți dintre aceștia au funcții de conducere, ceea ce ar echivala cu decapitarea parchetelor, explica Augustin Lazăr:
Cine sunt cei 750 de procurori care au vocaţie de a merge la pensie?
Majoritatea sunt conducători ai diverselor unităţi ale Ministerului Public, fiindcă la 20 de ani (vechime – n. red.) oamenii au ajuns la o pregătire profesională, la expertiză în domeniu şi au ajuns conducătorii celorlalţi.
Ei bine, foarte multe unităţi ale Ministerului Public vor fi decapitate, cum se zice, din simpla intrare în vigoare a legii. Ceea ce este foarte grav.
Minusul de personal ar urma să fie acoperit cu notari și avocați care nu vor da examen de intrare la Institutul de Magistratură
Problemele sistemului judiciar vor fi agravate și de faptul că durata studiilor la Institutul Național al Magistraturii, necesare pentru a ajunge judecător sau procuror, crește de la doi la patru ani.
Pentru acoperirea deficitului, coaliția PSD – ALDE a introdus în Statutul magistraților câteva căi scurte pentru a deveni judecător sau procuror.
Una dintre modificări le permite avocaților și notarilor cu cel puțin cinci ani experiență să de vină judecători și procurori fără a mai da examen de intrare la Institutul Național de Magistratură. Acesta este cel mai greu examen din România, dar va fi înlocuit cu un simplu concurs la CSM.
