fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

”Trilogia crizei”: a treia parte se toarnă în China. Riscurile din statele emergente ameninţă să destabilizeze economia mondială

de Alexandra Pele 13.10.2015

ue chinaTot mai mulţi economişti vorbesc despre riscul unei stagnări seculare sau chiar a unei crize ce riscă să ia amploare ca urmare a problemelor cu care se confruntă statele emergente, în frunte cu China, a doua cea mai mare economie din lume.

Principalele teme vizează prăbuşirea preţurilor materiilor prime, scăderea cererii şi ieşirile masive de capital din statele emergente ca urmare a unei normalizări a dobânzilor din statele dezvoltate.

Importurile chineze au scăzut cu 20,4% în septembrie, la 145,2 miliarde de euro, marcând a 11-a lună consecutivă de declin. Evoluţia vine pe fondul scăderii cererii locale şi a prăbuşirii preţurilor materiei prime şi nu este primul indicator care dă de înţeles că economia chineză şi-a pierdut avântul.

Avertizările Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu privire la ieşirile de capital de pe pieţele emergente sunt, de asemenea, de natură să îngrijoreze.
Andrew Haldane, economist-şef al Băncii Angliei, vede evoluţiile din statele emergente drept a treia parte a “trilogiei crizei”, primele două fiind prăbuşirea băncilor din 2008 şi criza datoriilor suverane din zona euro.

În ultimii ani, investitorii s-au înghesuit să intre pe pieţele emergente, urmărind randamente mari fără a analiza prea atent slăbiciunile şi punctele forte ale fiecărui stat sau companie în parte. La fel ca în anii 1990, creditarea a fost excesivă, cu expuneri mari în sectoarele energiei şi a construcţiilor – vulnerabile la ciclurile economice.

Mai mult, numeroase companii nu tocmai “sănătoase” din punct de vedere financiar au reuşit să se împrumute pe fondul ratelor foarte scăzute ale dobânzilor de la nivel global. Acum, când acestea ar urma să se normalizeze, FMI vede riscul unui val de falimente,, pe măsură ce statele din vest vor începe să înăsprească politicile monetare.

Acestor riscuri li se mai adaugă o creştere economică anemică în Europa, unde toate privirile sunt aţintite asupra Băncii Centrale Europene (BCE).

Lichidităţile nu rezolvă problema

Cea mai de succes măsură de politică macroeconomică luată recent, notează Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei americane, a fost angajamentul preşedintelui BCE, Mario Draghi, de a face “orice este necesar” pentru a susţine moneda unică europeană.

“Prin faptul că şi-a luat un angajament necondiţionat de a asigura lichiditate şi de a susţine creşterea economică, Draghi a prevenit o panică incipientă şi a ajutat la susţinerea ritmului de creştere al Europei, însă nu suficient”, scrie fostul şef al Trezoreriei americane.

În opinia sa, orice discuţie despre riscul unei stagnări seculare trebuie să înceapă de la China. Statul chinez a turnat mai mult ciment între anii 2010 şi 2013 decât au făcut-o Statele Unite în secolul al XX-lea.

Vremurile în care China poate susţine pieţele globale de materie primă au apus“, scrie fostul şef al Trezoreriei.

O altă slăbiciune a Chinei este sistemul bancar. Băncile sunt falimentare, notează The Guardian. Puţine dintre amplele credite acordate vor putea fi vreodată restituite.

Prin urmare, băncile nu mai pot susţine ritmul de creditare necesar pentru a menţine un nivel ridicat de creştere economică. Creşterea reală a economiei chineze este la ora actuală sub cea consemnată în perioada lui Mao, iar încetinirea ritmului va crea o problemă de legitimitate coruptului partid comunist.

Preţul materiilor prime s-a prăbuşit, iar banii ies din statele emergente, lăsând în urmă companii şi gospodării supraîndatorate şi bănci fragile. Asta în contextul în care statele emergente nu au instituţii de amploarea Rezervei Federale sau a Băncii Centrale Europene care să vină cu pachete generoase de salvare, cu toate că aceste state generează jumătate din PIB-ul global. “Îngrijorarea FMI nu este deloc surprinzătoare”, notează jurnaliştii englezi.

“Lumea are nevoie de soluţii inventive, de un FMI mai mare, revigorat, a cărui constituţie să reflecte echilibrul global al puterilor economice şi care să poată să salveze statele emergente. Lumea are nevoie de supraveghere adecvată a finanţelor globale, are nevoie ca guvernele din vest să lanseze stimuli economici masivi, centraţi pe cheltuieli de infrastructură. Are nevoie de politici monetare deştepte care permite rate negative ale dobânzilor”, notează publicaţia britanică.

Larry Summers este de părere că sistemele politice disfuncţionale şi încetinirea creşterii industriale sunt principalele probleme care determină ieşiri masive de capital.

Rusia are probleme pe fondul prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a instituirii sancţiunilor internaţionale, iar Brazilia a fost puternic lovită de scăderea preţurilor materiei prime precum şi de o criză politică, notează fostul şef al Trezoreriei.

Soluţia: Datorii publice mai mari

În opinia sa, realităţile pieţei ar justifica o ajustare a spaţiului fiscal guvernamental.

“Având în vedere că randamentele obligaţiunilor guvernamentale sunt sub 1%, este îndoielnică eficienţa relaxării cantitative de a avea un efect stimulativ”, notează Summers.

Fostul şef al Trezoreriei americane susţine că decidenţii politicilor monetare trebuie să fie pregătiţi să ia în considerare susţinerea unor active cum ar fi titlurile emise de companii care poartă un risc mai mare sau chiar obligaţiuni de stat folosite pentru finanţarea unei expansiuni fiscale, adică pentru creşterea deficitului.

“Randamente scăzute pe termen lung alterează radical felul în care ar trebui să privim politica fiscală. La fel cum proprietarii îşi permit credite imobiliare mai mari atunci când dobânzile sunt mici, la fel şi guvernele pot susţine deficite mai mari. Dacă un raport datorie în PIB de 60% era adecvat atunci când guvernele se împrumutau la costuri de 5%, atunci cu siguranţă că un raport mult mai ridicat este adecvat astăzi, când costurile de împrumut sunt negative”, notează Summers.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere mărirea capacităților de stocare a energiei

Iulian Soare

Într-un raport adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri, eurodeputații au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol… Mai mult

Stiri

Dan Bucșa, UniCredit Bank: Dobânzile sunt la nivelul de ”junk”, Piețele nu au ajustat încă prețul

Alexandra Pele

Piețele financiare nu au ajustat încă dobânzile la obligațiunile în euro ale României, statul fiind perceput a se afla în clasa ”junk”, cu toate că… Mai mult

Stiri

Jack Dorsey, cofondator Twitter, investește într-un proiect de introducere a venitului de bază universal în SUA

Razvan Diaconu

Miliardarul Jack Dorsey (foto), cofondatorul Twitter, investește milioane de dolari pentru implementarea unui proiect privind venitul de bază universal, anunță vineri Business Insider. Ideea venitului… Mai mult

Stiri

Pentagonul transformă unitatea de la Câmpia Turzii în hub aerian NATO la Marea Neagră

Victor Bratu

O fostă bază aeriană sovietică din centrul României ar putea deveni un hub pentru operațiunile Forțelor Aeriene ale SUA în sud-estul Europei, unde Pentagonul caută… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel obligă Tribunalul București să înceapă procesul în care Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă în cazul Bogdan Gigină

Victor Bratu

Curtea de Apel București a decis joi începerea judecății în cazul fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru uciderea din culpă a motociclistului de la… Mai mult