La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

”Trilogia crizei”: a treia parte se toarnă în China. Riscurile din statele emergente ameninţă să destabilizeze economia mondială

de Alexandra Pele 13.10.2015

ue chinaTot mai mulţi economişti vorbesc despre riscul unei stagnări seculare sau chiar a unei crize ce riscă să ia amploare ca urmare a problemelor cu care se confruntă statele emergente, în frunte cu China, a doua cea mai mare economie din lume.

Principalele teme vizează prăbuşirea preţurilor materiilor prime, scăderea cererii şi ieşirile masive de capital din statele emergente ca urmare a unei normalizări a dobânzilor din statele dezvoltate.

Importurile chineze au scăzut cu 20,4% în septembrie, la 145,2 miliarde de euro, marcând a 11-a lună consecutivă de declin. Evoluţia vine pe fondul scăderii cererii locale şi a prăbuşirii preţurilor materiei prime şi nu este primul indicator care dă de înţeles că economia chineză şi-a pierdut avântul.

Avertizările Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu privire la ieşirile de capital de pe pieţele emergente sunt, de asemenea, de natură să îngrijoreze.
Andrew Haldane, economist-şef al Băncii Angliei, vede evoluţiile din statele emergente drept a treia parte a “trilogiei crizei”, primele două fiind prăbuşirea băncilor din 2008 şi criza datoriilor suverane din zona euro.

În ultimii ani, investitorii s-au înghesuit să intre pe pieţele emergente, urmărind randamente mari fără a analiza prea atent slăbiciunile şi punctele forte ale fiecărui stat sau companie în parte. La fel ca în anii 1990, creditarea a fost excesivă, cu expuneri mari în sectoarele energiei şi a construcţiilor – vulnerabile la ciclurile economice.

Mai mult, numeroase companii nu tocmai “sănătoase” din punct de vedere financiar au reuşit să se împrumute pe fondul ratelor foarte scăzute ale dobânzilor de la nivel global. Acum, când acestea ar urma să se normalizeze, FMI vede riscul unui val de falimente,, pe măsură ce statele din vest vor începe să înăsprească politicile monetare.

Acestor riscuri li se mai adaugă o creştere economică anemică în Europa, unde toate privirile sunt aţintite asupra Băncii Centrale Europene (BCE).

Lichidităţile nu rezolvă problema

Cea mai de succes măsură de politică macroeconomică luată recent, notează Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei americane, a fost angajamentul preşedintelui BCE, Mario Draghi, de a face “orice este necesar” pentru a susţine moneda unică europeană.

“Prin faptul că şi-a luat un angajament necondiţionat de a asigura lichiditate şi de a susţine creşterea economică, Draghi a prevenit o panică incipientă şi a ajutat la susţinerea ritmului de creştere al Europei, însă nu suficient”, scrie fostul şef al Trezoreriei americane.

În opinia sa, orice discuţie despre riscul unei stagnări seculare trebuie să înceapă de la China. Statul chinez a turnat mai mult ciment între anii 2010 şi 2013 decât au făcut-o Statele Unite în secolul al XX-lea.

Vremurile în care China poate susţine pieţele globale de materie primă au apus“, scrie fostul şef al Trezoreriei.

O altă slăbiciune a Chinei este sistemul bancar. Băncile sunt falimentare, notează The Guardian. Puţine dintre amplele credite acordate vor putea fi vreodată restituite.

Prin urmare, băncile nu mai pot susţine ritmul de creditare necesar pentru a menţine un nivel ridicat de creştere economică. Creşterea reală a economiei chineze este la ora actuală sub cea consemnată în perioada lui Mao, iar încetinirea ritmului va crea o problemă de legitimitate coruptului partid comunist.

Preţul materiilor prime s-a prăbuşit, iar banii ies din statele emergente, lăsând în urmă companii şi gospodării supraîndatorate şi bănci fragile. Asta în contextul în care statele emergente nu au instituţii de amploarea Rezervei Federale sau a Băncii Centrale Europene care să vină cu pachete generoase de salvare, cu toate că aceste state generează jumătate din PIB-ul global. “Îngrijorarea FMI nu este deloc surprinzătoare”, notează jurnaliştii englezi.

“Lumea are nevoie de soluţii inventive, de un FMI mai mare, revigorat, a cărui constituţie să reflecte echilibrul global al puterilor economice şi care să poată să salveze statele emergente. Lumea are nevoie de supraveghere adecvată a finanţelor globale, are nevoie ca guvernele din vest să lanseze stimuli economici masivi, centraţi pe cheltuieli de infrastructură. Are nevoie de politici monetare deştepte care permite rate negative ale dobânzilor”, notează publicaţia britanică.

Larry Summers este de părere că sistemele politice disfuncţionale şi încetinirea creşterii industriale sunt principalele probleme care determină ieşiri masive de capital.

Rusia are probleme pe fondul prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a instituirii sancţiunilor internaţionale, iar Brazilia a fost puternic lovită de scăderea preţurilor materiei prime precum şi de o criză politică, notează fostul şef al Trezoreriei.

Soluţia: Datorii publice mai mari

În opinia sa, realităţile pieţei ar justifica o ajustare a spaţiului fiscal guvernamental.

“Având în vedere că randamentele obligaţiunilor guvernamentale sunt sub 1%, este îndoielnică eficienţa relaxării cantitative de a avea un efect stimulativ”, notează Summers.

Fostul şef al Trezoreriei americane susţine că decidenţii politicilor monetare trebuie să fie pregătiţi să ia în considerare susţinerea unor active cum ar fi titlurile emise de companii care poartă un risc mai mare sau chiar obligaţiuni de stat folosite pentru finanţarea unei expansiuni fiscale, adică pentru creşterea deficitului.

“Randamente scăzute pe termen lung alterează radical felul în care ar trebui să privim politica fiscală. La fel cum proprietarii îşi permit credite imobiliare mai mari atunci când dobânzile sunt mici, la fel şi guvernele pot susţine deficite mai mari. Dacă un raport datorie în PIB de 60% era adecvat atunci când guvernele se împrumutau la costuri de 5%, atunci cu siguranţă că un raport mult mai ridicat este adecvat astăzi, când costurile de împrumut sunt negative”, notează Summers.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult