Cum putem construi o punte de legătură peste prăpastia care separă antreprenorii din tehnologie de cei din restul industriilor? Aceasta este una din preocupările mele recente și, totodată, tema sesiunii „Tehnologii care schimbă regulile jocului” pe care o voi modera în cadrul ediției de anul acesta a RBL Summit.
Despre antreprenorii din IT se spune în general că sunt niște „animale” ciudate cu un limbaj de neînțeles pentru oamenii de afaceri care au dezvoltat companii în cu totul alte sectoare: agricultură, petrol și gaze, distribuție, servicii medicale și lista poate continua. Nu discutăm valoarea de adevăr a acestei premise, însă cert este că vorbim de două lumi total diferite – tech și non-tech – care au nevoie una de celalaltă și care, aparent, trăiesc în universuri paralele.
De ce au nevoie cei din non-tech de tehnologie este evident. Tehnologia schimba industriile verticala cu verticala, iar un viitor in care companiile fac diferenta si prin tehnologie este inevitabil. Privind nevoia în sens invers – dinspre tech spre restul domeniilor de activitate – e un pic de povestit. În IT există produse care se pot distribui direct online – mă refer aici în special la software -, iar cei care fac un astfel de produs cu adresabilitate globală nu au nevoie de clienți locali. Pe de altă parte însă, există o serie de tehnologii, destinate mai ales companiilor, pentru care ai nevoie de proiecte-pilot locale. Iar a testa o tehnologie complexă în Germania, Marea Britanie sau Statele Unite este, practic, imposibil, si fara o piata locala care sa sustina inovatia companiile de tehnologie romanesti pornesc cu un mare minus. De aceea vreau să văd cum se pot interesecta mai eficient aceste lumi și unde se rupe comunicarea. La o primă vedere, problemele de comunicare vin din ambele părți.
Sunt convins că există antreprenori din afara IT-ului dispuși să testeze tehnologii noi, chiar dacă, într-adevăr. Deși, per ansamblu, România nu este o țară avansată tehnologic, elitele mediului de business sunt interesate de noile tehnologii. Și, dacă nu vom crea puntea de legătură, industria IT riscă să se limiteze la soluțiie distribuite online. Pentru a fi în prima ligă a solutiilor enterprise, dominată de inteligența artificială și automatizare, e nevoie de testarea produselor în țara de proveniență.
SCURTĂ ISTORIE. Ideal ar fi să ne păstrăm atuurile, pentru că de ceva vreme Bucureștiul s-a transformat dintr-un târg provincial într-un pol de tehnologie european. Trecerea aceasta a fost treptată și a început în urmă cu două decenii, de-a lungul a trei generații de antreprenori. Cred că oamenilor de afaceri din alte domenii le-ar fi util, pentru o mai bună înțelegere a „necunoscutului”, să parcurgă această scurtă istorie.
Lumina s-a aprins în jurul anului 2000, când a început dezvoltarea antivirusului Bitdefender – astăzi, cel mai cunoscut brand românesc din lume. Tot atunci prindea contur și RAV, celălalt antivirus autohton de succes, ajuns, după cum se știe, în portofoliul Microsoft. Fără urmă de îndoială, Florin Talpeș (Bitdefender) și Radu Georgescu (RAV) pot fi considerați pionierii sectorului IT românesc, completati de Alexandru Costin si Bogdan Ripa ce au dezvoltat si ulterior au vandut Interakt catre Adobe. Ce s-a întâmplat înainte de 2000 este relativ irelevant, pentru că nu puteam vorbi de companii tehnologice propriu-zise, ci de firme și antreprenori care vindeau computere și ofereau servicii de outsourcing.
Ulterior, a existat o perioadă destul de seacă, până când, în 2008, s-au întâmplat mai multe lucruri simultan. Pe atunci a apărut Seedcamp, un fond de investiții european în startup-uri, care a alocat resurse inclusiv unei companii de la noi. Este vorba de Ubervu, o companie care monitoriza comportamentul utilizatorilor pe rețelele sociale, fondată de Vladimir Oane și alți doi absolvenți de Politehnică. Startup-ul a primit o finanțare de 50.000 de euro pentru 10% din acțiuni. Să nu uităm că era o vreme când startupurilor romanesti le erau oferiti ca investitie initiala 10-20.000 de euro pentru 51% din acțiuni.
In acelasi timp, Vlad Stan a pus bazele unui fond de investiții românesc orientat către companii la început de drum. SeedMoney a investit 500.000 de euro în zece startup-uri, unul dintre ele fiind Branient, activ în zona publicității online. Ambele companii finanțate cu seed money s-au vândut ulterior către investitori strategici din America de Nord. Putem spune că așa s-a coagulat cea de-a doua generație de antreprenori din IT-ul românesc.
De câțiva ani asistăm, la cristalizarea celei de-a treia generații, reprezentată – ușor de bănuit – de Daniel Dineș, fondatorul companiei UiPath, primul unicorn cu origini românești care a ajuns extrem de rapid senzația Europei. De data aceasta, avem de-a face cu niște antreprenori cu experienta profesionala semnificativa, trecuți de 40 de ani. Un alt exponent al generației care se va manifesta în următorul deceniu este și Andrei Pitiș, fondatorul Vector Watch, companie preluată în 2017 de americanii de la Fitbit.
INGREDIENTUL-LIPSĂ. Cum vor evolua lucrurile și cum se va face tranziția către generația umătoare e greu de spus acum, însă e o certitudine că orizonturile antreprenorilor din IT sunt luminoase. Bucureștiul are de zece ori mai mulți angajați în R&D decât în urmă cu un deceniu. Clujul s-a dezvoltat și el ca un centru puternic european ce atrage atenția tot mai multor antreprenori și investitori. Programe precum Spherik accelerator au incluse in Central European Startup Awards sau recunoscute ca Startup Europe Ambassador. Avem din ce în ce mai multe fonduri de venture capital și proiectele interesante la nivel național nu lipsesc nici ele, precum TypingDNA, SmartDreamers, Box2M, Planable, InnerTrends, Symphopay si multe altele.
Crearea unor legături mai bune între antreprenorii din IT și cei din afara domeniului poate fi un nou pas in directia dezvoltarii industriei de tehnologie din Romania si a industriei de non-tehnologie. Argumentele le aveți mai sus. La planul de bătaie pentru atingerea acestui obiectiv mi-as dori sa contribui în perioada următoare, iar dezbaterile din sesiunea „Tehnologii care schimbă regulile jocului” din cadrul RBL Summit sunt un bun punct de plecare.
*
Bogdan Iordache este Chairman How to Web, Partener Gecad Ventures
