Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Trei asociații de magistrați: Opriți noile proiecte de OUG pe Justiție, crează impunitate pentru toate infracțiunile grave

de Vladimir Ionescu , 24.3.2019

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel la factorii de decizie de a stopa demersurile care aduc atingere principiilor de bază ale procesului penal.

Ministerul Justiției a pregătit două proiecte de ordonanțe de urgență pentru modificarea Codurilor Penale și repunerea în termen pentru contestația în anularea tuturor sentințelor definitive date de completurile de 5 judecători de la Înaltă Curte

Cele trei asociați atrag atenția că modificările vehiculate în spațiul public vizează o schimbare fundamentală a politicii penale a statului și a modului în care societatea se poate apăra de infractori.

Acestea consideră o astfel de schimbare majoră nu poate fi adoptată în procedură de urgență, fără niciun fel de evaluare și studiu sociologic sau criminologic și fără o consultare reală și aprofundată la nivelul tuturor actorilor implicați și a societății în general.

(Citiți și: ”Cele 2 OUG pe Justiție pentru cele 3 dosare sunt gata și au fost depuse la guvern”)

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei impunități generale, în special în cazul infracțiunilor grave, mai spun organizațiile. Măsurile din ordonanța de urgență combină:

– limite scăzute ale pedepselor,
– dezincriminarea unor forme agravate ale infracțiunilor,
– reducerea termenelor de prescripție generală,
– diminuarea termenului de prescripție specială,
– beneficii care duc la înlăturarea sau diminuarea răspunderii penale și
– rejudecarea cauzelor soluționate definitiv.

În continuare, poziţia integrală a magistraţilor:

Față de informațiile vehiculate în mass-media privind intenția de adoptare a ordonanțelor de urgență ce au ca obiect modificarea legislației penale și procesual penale, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac un apel la factorii de decizie de a stopa aceste demersuri care aduc atingere principiilor de bază ale procesului penal.

Modificările vehiculate în spațiul public vizează o schimbare fundamentală a politicii penale a statului și a modului în care societatea se poate apăra de infractori. O astfel de schimbare majoră nu poate fi adoptată în procedură de urgență, fără niciun fel de evaluare și studiu sociologic sau criminologic și fără o consultare reală și aprofundată la nivelul tuturor actorilor implicați și a societății în general.

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei impunități generale, în special în cazul infracțiunilor grave. Măsurile din ordonanța de urgență combină:

– limite scăzute ale pedepselor,

– dezincriminarea unor forme agravate ale infracțiunilor,

– reducerea termenelor de prescripție generală,

– diminuarea termenului de prescripție specială,

– beneficii care duc la înlăturarea sau diminuarea răspunderii penale și

– rejudecarea cauzelor soluționate definitiv.

Pentru a evidenția această modalitate improprie de a legifera, subliniem că stabilirea termenelor de prescripție nu este un proces aleatoriu și discreționar care poate fi derulat oricum, ci trebuie să țină cont de factori obiectivi, cum sunt:

– gravitatea faptei, deoarece cu cât o faptă este mai gravă, aceasta are o pedeapsă mai mare și, în mod automat, un termen de prescripție mai lung

– timpul necesar pentru organele judiciare să parcurgă toate etapele până la decizia finală, ținând cont de dimensionarea sistemului de justiție, încărcătura de dosare, particularitățile fiecărei etape a procesului penal, termenul mediu în care într-o anumită perioadă de timp se soluționează diferite tipuri de cauze, complexitatea regulilor de procedură etc.

– timpul maxim în care tragerea la răspundere penală poate să își atingă scopurile, atât cel represiv cât și cel educativ

– situația victimelor și a persoanelor păgubite care, în aceeași măsură ca persoanele cercetate, trebuie să își poată exercita drepturile și să obțină repararea vătămărilor, fie ele morale sau materiale.

În concepția Codului penal anterior, pentru asigurarea derulării procesului penal, tragerii la răspundere a persoanelor care au comis infracțiuni și, în același timp, pentru a evita o răspundere penală sine die, statul a optat pentru limite de pedeapsă mai mari, termene de prescripție generală comparabile cu termenele din actualul Cod penal și o prescripție specială care se împlinește dacă termenul general este depășit cu încă o jumătate.

În 2014, odată cu adoptarea noului Cod penal, legiuitorul a decis să reducă o parte din limitele de pedeapsă, să păstreze termenele de prescripție generală în aceleași limite și, pentru a asigura un timp suficient pentru derularea procesului penal, a mărit termenul în care se împlinește prescripția specială, prin impunerea regulii conform căreia prescripția specială se împlinește dacă termenul de prescripție este depășit cu încă o dată.

Pentru a exemplifica această schimbare, putem compara situația infracțiunii de furt. În vechiul Cod penal, furtul avea o pedeapsă maximă de 12 ani, un termen de prescripție generală de 10 ani și un termen special de prescripție specială de 15 ani. În actualul Cod penal infracțiunea de furt are o pedeapsă maximă de 3 ani, un termen de prescripție generală de 5 ani și un termen de prescripție specială de 10 ani. Dacă s-ar adopta măsurile vehiculate în prezent, furtul ar avea o pedeapsă maximă de 3 ani, un termen de prescripție generală de 5 ani dar un termen de prescripție specială de numai 7 ani și 6 luni.

Modificările vehiculate în spațiul public nu țin cont de niciunul dintre modelele adoptate anterior, combinând doar dispozițiile favorabile persoanelor cercetate penal și ducând la imposibilitatea de a ajunge la o condamnare definitivă în cazul lor, deoarece:

– se modifică art. 154 alin. (1) lit. b) și c) din C. pen., reducându-se termenele de prescripție de la 10 ani la 8 ani și de la 8 ani la 6 ani, astfel încât infracțiunile pedepsite cu pedepse între 5 și 20 de ani se vor prescrie mai repede. Și în cazul în care în acest termen se întrerupe, va fi aplicabilă suplimentar și reducerea termenului de prescripție specială, printr-un singur act normativ fiind create două dispoziții în favoarea persoanelor cercetate.

Spre exemplu, în cazul unei infracțiuni cu limită de pedeapsă 7 ani, în actuala reglementare, prescripția generală, calculată de la momentul comiterii faptei (și nu de la momentul în care fapta este sesizată, evident ulterior), este de 8 ani iar termenul maxim poate ajunge la 16 ani, în timp ce, conform modificărilor vehiculate, pentru aceeași infracțiune termenul de prescripție generală va fi de 6 ani, iar termenul maxim (prescripția specială) va fi de 9 ani.

– se modifică art 155 alin (3) C. pen. și prescripția specială se va împlini dacă termenul de prescripție este depășit cu jumătate, asta în cazul în care limitele de pedeapsă nu se măresc iar majoritatea infracțiunilor au limite de pedeapsă mai mici decât în vechiul Cod penal, de unde este împrumutată această regulă.

– dispar formele agravate ale anumitor infracțiuni, forme prin care legiuitorul arăta că faptele sunt mai grave, stabilea pedepse mai mari și totodată un termen de prescripție mai mare, în acest sens fiind imposibil de ignorat că infracțiunea pentru care nu se mai prevăd forme agravate este cea de abuz în serviciu, fiind abrogat articolul 13/2 din Legea 78/2000, care reglementa abuzul în serviciu în cazul în care s-a obținut un folos injust, și eliminarea aceleiași infracțiuni din cuprinsul art 309 C. pen. care impune agravarea răspunderii dacă s-au produs consecințe deosebit de grave. Eliminarea abuzului în serviciu din cuprinsul art 309 C. pen este cel puțin stranie având în vedere, pe de-o parte, că sunt păstrate în acest articol toate celelalte infracțiuni de serviciu care ar putea produce o pagubă, dar și, pe de altă parte, că această infracțiune este păstrată atunci când este vorba de cauze care diminuează răspunderea penală (a se vedea în acest sens modificarea art 308 C. pen., unde sunt enumerate toate infracțiunile de serviciu și se prevede că limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate dacă este achitat prejudiciul).

Pentru a fi evidentă diferența, în momentul actual o infracțiune de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave are o pedeapsă maximă de 10 ani și 6 luni și un termen general de prescripție de 10 ani (20 de ani prescripție specială). Prin aplicarea modificărilor, aceeași infracțiune va avea o pedeapsă maximă de 7 ani și un termen general de prescripție de 6 ani (9 ani prescripție specială). Mai mult, în corelație cu aceste modificări preconizate, puterea legislativă și puterea executivă nu iau nicio măsură privind dimensionarea și creșterea capacității logistice a sistemului judiciar, deși tehnologizarea, informatizarea și dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv.

În aceste condiții, efectul cumulat al tuturor măsurilor legislative din ultimii doi ani este, în realitate, unul de blocare totală a uneia dintre puterile statului de către celelalte două.

Aceste ultime proiecte de ordonanță de urgență, consecutiv celorlalte acte normative față de care o mare parte a judecătorilor și procurorilor protestează, atacă însăși structura sistemului de drept penal. Actul normativ trebuie să fie impersonal și difuz, fundamentat pe realitatea socială și motivat de nevoia de a răspunde unei situații concrete ori unui fenomen constatat în mod obiectiv. În acest moment, legea – nedezbătută public, neelaborată de puterea legislativă și nejustificată de vreo urgență – este adecvată doar nevoilor unui grup de persoane și nu nevoilor societății în ansamblu”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Germania testează teama de recesiune a investitorilor cu obligaţiuni la dobândă zero pe 30 de ani

Adrian N Ionescu

Guvernul german va emite miercuri titluri de stat în valoarea de 2 miliarde de euro, cu scadenţa în 2050 şi cu 0% dobândă (cupon), după… Mai mult

Stiri

Declarația comună Trump – Iohannis, după întâlnirea de la Casa Albă

Iulian Soare

Declarația comună dată publicității după îmtâșlnirea de la Casa Albă dintre președinții Donald Trump și Klaus Iohannis lasă să se întrevadă obicetivele pe care cei… Mai mult

Stiri

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen respinge ideea vânzării Groenlandei

Vladimir Ionescu

Preşedintele SUA, Donald Trump, și-a amânat întrevederea cu premierul danez Mette Frederiksen, fixată pentru începutul lunii septembrie, după ce şefa Guvernului de la Copenhaga a… Mai mult

Stiri

Statul nu-i poate convinge pe acționarii privați ai Transelectrica să-i majoreze capitalul social. Compania a pierdut bani din cauza Guvernului

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei nu a reușit să-i convingă pe acționari privați de la Transelectrica să vină la AGA, ca să voteze pentru o majorare de capital… Mai mult

Mobile sticky

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie… Mai mult

Stiri

Întâlnire Viorica Dăncilă – Ursula von der Leyen – România nu știe încă ce portofoliu va deține în viitoarea Comisie Europeană

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În urma întâlnirii, premierul român a postat pe… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților, convocată în sesiune extraordinară

Vladimir Ionescu

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a anunțat marți că a convocat pentru săptămâna viitoare o ședință a conducerii care să stabilească programul de lucru al… Mai mult