duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 august, 2021

Lucian Netejoru inspectia judiciara
Inspectorul șef Lucian Netejoru

Trei organizații ale magistraților – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție – cer desființarea Inspecției Judiciare și înlocuirea acestei instituții a două structuri diferite, de sine stătătoare, una pentru procurori, alta pentru judecători.

Desființarea IJ este singura soluție posibilă în momentul de față, se arată într-un comunicat comun al celor trei asociații, deoarece instituția a fost transformată de politicieni într-o „autoritate publică de tip piramidal, unică în cadrul sistemului judiciar, aflată la dispoziția unei singure persoane, cu o putere discreționară extinsă”.

Argumentele invocate de cele trei asociații în susținerea desființării IJ:

  • Neprofesionalismul: ”În perioada 2017-2020, din cele 50 de acţiuni exercitate de Inspecţia Judiciară, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a soluţionat un număr total 44 acţiuni disciplinare, din care 30 de acţiuni disciplinare prin respingerea şi anularea acestora, ajungându-se ca în anul 2020 să fie admisă o singură acţiune disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară, 6 acţiuni să fie respinse şi 7 anulate. Din cele 30 de acţiuni disciplinare prin 19 hotărâri s-a dispus respingerea acțiunilor disciplinare şi prin 11 hotărâri s-a dispus anularea acțiunilor disciplinare, din care: 16 hotărâri definitive de respingere a acţiunilor disciplinare şi 7 hotărâri definitive de anulare a acțiunilor disciplinare; o hotărâre de respingere a acţiunii disciplinare şi 3 hotărâri de anulare a acțiunilor disciplinare, toate aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea judecării recursului; 2 hotârâri de respingere a acţiunii disciplinare şi o hotărâre de anulare a acţiunii disciplinare, modificate în recurs. Din cele 19 hotărâri de respingere a acţiunilor disciplinare, 18 hotărâri au fost respinse ca neîntemeiate şi una ca fiind rămasă fără obiect.”
  • Calitatea foarte scăzută a activităţii Inspecţiei Judiciare în domeniul răspunderii disciplinare, în condiţiile în care rezoluţiile de exercitarea acţiunilor disciplinare au fost confirmate de inspectorul-şef, inclusiv prin încălcarea dispoziţiilor legale care vizează imparţialitatea; direcţionarea activităţii Inspecţiei Judiciare în perioada 2017 – 2020 asupra procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi asupra procurorilor din cadrul asociaţiilor profesionale care au luat poziţii faţă de modificările legislative din anul 2018; consemnarea de menţiuni nereale în Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pentru anul 2020, în scopul dezinformării cu privire la rezultatele Inspecţiei Judiciare; recrutarea unor inspectori judiciari care îşi acceptă limitele profesionale (menţiunile din Raportul de activitate), fără a face vreun efort în surmontarea acestora.”
  • Inspecția Judiciară a declanșat recent proceduri disciplinare tocmai împotriva judecătorilor care au fost la originea sesizării CJUE și a celor care au aplicat hotărârea CJUE, într-o manifestare de forță ce a fost percepută de toți observatorii externi relevanți ca fiind vindicativă, de natură a compromite aplicarea obligatorie a dreptului UE în România. De asemenea, aceste cercetări disciplinare sunt efectuate tocmai de inspectorii judiciari numiţi fie în perioada de interimat a inspectorului-şef, fie în cadrul concursurilor controlate de inspectorul -şef.

Cum a ajuns IJ subordonată puterii discreționare a unui singur om:

În arhitectura activităților de inspecție judiciară, inspectorul‑șef dispune de atribuții‑cheie, care au fost consolidate prin modificările din anul 2018: numește inspectorii judiciari, desemnează inspectorii cu funcții de conducere, gestionează activitatea Inspecției Judiciare și procedurile disciplinare, organizează repartizarea dosarelor, stabilește domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, este principalul emitent de instrucțiuni/ordine și are capacitatea de a iniția el însuși o procedură disciplinară sau de a aviza/confirma soluţia de clasare a sesizării dată de un inspector în cadrul verificărilor prealabile.

Prin aceste modificări, Inspecția Judiciară a devenit, practic, o autoritate publică de tip piramidal, unică în cadrul sistemului judiciar, aflată la dispoziția unei singure persoane, cu o putere discreționară extinsă (inclusiv în adoptarea cadrului normativ organizatoric, confirmarea/infirmarea deciziilor inspectorilor judiciari etc.). În această structură, magistrații (judecători și procurori) numiți inspectori judiciari de inspectorul-șef sunt pe deplin subordonați acestuia, cu riscul de a fi afectată în substanță independența lor funcțională.

Propunerea celor trei asociații:


Având în vedere organizarea actuală, precum și evidenta nelegalitate a actelor de numire a unor inspectori judiciari în perioada 2018-2019, este necesară desființarea Inspecției Judiciare și crearea a două structuri de inspecție judiciară cu personalitate juridică distinctă, una pentru judecători și alta pentru procurori, cu înlăturarea funcționării pe sistem ierarhic subordonat. Fiecare inspector judiciar trebuie să fie independent în emiterea soluțiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile de inspector judiciar (procuror sau judecător) trebuie să opereze pe bază de examen susținut pe criterii obiective și meritocratice. Doar astfel vor fi înlăturate suspiciunile privind ”fabricarea de dosare” pentru anumiți magistrați considerați incomozi de grupuri de interese care au în subordine părți din mass-media sau care doresc controlarea sistemului judiciar.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

O astfel de soluție a fost salutată de Comisia de la Veneția în cazul Bulgariei (Avizul nr.1002/2020 din 20 noiembrie 2020) și ar corespunde principiului separării carierelor, introdus expres în legislația organizării judecătorești și a statutului magistraților în anul 2018.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: