România este ţara din UE cu cele mai puţine autoturisme raportat la numărul de locuitori, potrivit datelor publicate recent de Eurostat.
Astfel, figurăm în statistica europeană cu doar 261 autoturisme/mia de locuitori (date pentru anul 2015), după Letonia (356 auto/1000 loc.) şi Ungaria (355 auto/1000 loc.), la mare depărtare de topul format de Luxemburg, Italia şi Finlanda, care au fiecare o proporţie aproximativ dublă faţă de statele din coada clasamentului.
Chiar dacă ar fi să aducem la zi datele Eurostat pe baza statisticilor DRPCIV, adică să introducem în discuţie cele 6.451 mii autoturisme consemnate la nivel naţional pentru anul 2018 în loc de cele 5.155 mii pe baza cărora a fost întocmit graficul, am ajunge la o dotare de 326 auto/1000 loc., ceea ce înseamnă că am rămas, cu siguranţă, pe ultimul loc.
De remarcat faptul că, beneficiind de creşterea considerabilă a veniturilor din ultimii trei ani, venim puternic din urmă (+25% avans al parcului auto) iar tendinţa de consum în materie de dotare cu maşini va urma, cel mai probabil, modelul socio-cultural italian, ţară aflată în topul deţinerilor auto deşi nu se află, nici pe departe, în topul nivelului de trai european.
Disproporție severă între diesel și benzină: o comparație cu celelalte state UE
În acest context, dincolo de avansul cantitativ cert, din păcate bazat puternic pe înmatriculări second-hand din Occident, se pune problema tipurilor de autoturisme care intră pe şoselele din România.
Aici avem o poziţie calitativ foarte proastă din perspectiva poluării aerului, cu o disproporţie masivă între noile înmatriculări pe benzină şi cele diesel.
Concret, ne-am plasat în 2017 pe locul trei în UE la proporţia noilor înmatriculări de autoturisme cu motor pe motorină, cu un procentaj de 67,3%. Înaintea noastră s-au plasat doar Croaţia (76,1%) şi Lituania (68,5%), în timp ce, în alte state din regiune precum Ungaria (54,3%) sau Polonia (53,8%), majoritatea noilor intrări în trafic s-au făcut pe benzină.
Practic, ne-am plasat (şi la acest capitol) în contra curentului european în materie, unde tonul a fost dat de Olanda ( 80% înmatriculări noi pe benzină), Finlanda (68,7%), Danemarca (64,4%), Germania (57,7%) şi marea Britanie (57,6%).
Din păcate, afluxul de autoturisme second-hand cu motoare Diesel relative mai poluante (altminteri un fenomen comun în estul continentului) ne-a adus în urmă cu un an în poziţia de a intra în procedură de infringement pe motiv de calitate a aerului, oraşele vizate fiind Bucureşti, Braşov şi Iaşi.
Nu-i vorbă că, dicolo de dezechilibrul major între noile înmatriculări Diesel şi cele pe benzină ( maşinile hibride şi cele electrice rămân încă puţin attractive, în pofida unor eforturi de subvenţionare prin Programul „Rabla”), nu ne ajută nici vechimea parcului auto, deşi am moştenit o compoziţie ceva mai bună şi suntem în prezent majoritari pe benzină (3.534 mii auto) faţă de Diesel (2.890 mii auto).
Ca vechime, proporţiile în care se situează autoturismele românilor apar în felul următor:
În mod evident, cu aproape patru cincimi dintre autoturisme mai vechi de zece ani, chiar şi dacă acestea respectă normele de poluare în conformitate cu care au fost fabricate CÂNDVA, avem de-a face cu adevărat transfer de poluare dinspre vestul spre estul continentului, favorizat de puterea de cumpărare mai scăzută dar şi de măsurile insuficiente luate pentru protejarea nu doar a mediului înconjurător dar şi a sănătăţii populaţiei.
Pentru referinţă, menţionăm că, din această lună, Parisul a interzis circulaţia vehiculelor cu motor diesel mai vechi de 18 ani, precum şi a celor pe benzină mai vechi de 21 de ani, pe o suprafaţă în care trăieşte peste 70% din populaţia capitalei. În ianuarie 2021, interdicţia urmează să fie extinsă pentru vehiculele poluante înmatriculate înainte de 2005.
Una peste alta, important ar fi să luăm aminte în condiţiile în care parcul auto este şi va fi, din motive obiective, în creştere pronunţată (deja avem 71.620 de autoturisme noi şi alte 217.701 autoturisme second-hand înmatriculate doar în prima jumătate a lui 2019) la calitatea vehiculelor puse în circulaţie şi la măsurile care se impun pentru a nu repeta erorile ţărilor occidentale în materie de calitate a aerului şi a proteja sănătatea populaţiei.
