Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi seara, într-o declaraţie televizată de la Cotroceni, că, la întâlnirea pe care a avut-o în cursul zilei la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, l-a informat pe acesta despre riscul ca drumul european al Republicii Moldova să fie deviat dacă nu se accelerează procedurile de asociere.
Este de menționat că întâlnirea cu președintele Rompuy a fost solicitată de partea română. Întrevederea de la Bruxelles s-a petrecut la doar câteva zile după vizita în România a subsecretarului de stat american Victoria Nuland, și în contextul în care Republica Moldova este în plin proces de semnare a acordurilor cu Uniunea Europeană în anul în care Chișinăul organizează alegeri parlamentare.
Acordurile ar trebui semnate în august, iar alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc în noiembrie 2014.
De asemenea, şeful statului i-a cerut ajutorul lui Herman Van Rompuy pentru ca România să fie acceptată în spaţiul Schengen în octombrie, solicitând statelor membre să ignore derapajele politicienilor şi să ia în considerare funcţionarea instituţilor statului, care au stopat aceste derapaje.
Chestiunea Republicii Moldova
Traian Băsescu a declarat că nu s-a întâlnit cu Herman Van Rompuy în calitate de avocat, simpatizant sau de partener al politicienilor de la Chişinău, ci de preşedinte al unui stat membru UE şi membru al Consiliului European.
Şeful statului a spus că a dorit să se convingă că la nivelul conducerii UE sunt cunoscute riscurile legate de drumul european al Republicii Moldova. „Nu fac un secret, nu vreau să fiu alarmist”, a spus preşedintele, dar există riscul ca, în condiţiile în care Partidul Comunist de la Chişinău are 40% în sondaje, la conducerea Moldovei să vină o majoritate ce nu doreşte continuarea drumului european al republicii.
De aceea, crede Traian Băsescu, ar trebui accelerată apropierea UE de Moldova, adică semnarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber-Schimb.
Din declarațiile lui Traian Băsescu:
„Este o analiză a noastră şi aveam obligaţia să ridic şi aceast set de probleme. Am transmis ceea ce este extrem de important, în detaliu”, a relatat şeful statului.
- Am vrut să atrag atenţia asupra unor evenimente din Moldova şi să conving că este nevoie de accelerarea apropierii Moldovei de UE şi a UE de Moldova.
- I-am prezentat situaţiile de risc din Republica Moldova, care pot afecta parcursul european al celui de-al doilea stat românesc.
- Primul şi cel mai important risc este Transnistria, unde pot apărea provocări, iar formatul de negociere 5+2, care viza găsirea unei soluţie s-a dovedit ineficient. Formatul nu a reuşit să mişte lucrurile înainte, mai mult, a creat condiţii pentru consolidarea aşa-zisei statalităţi transnistrene.
- Am simţit nevoie să-l atenţionez pe Herman Van Rompuy că nu ne mai putem ascunde, să spunem că lucrurile se rezolvă în formatul 5+2. Nu, acest format nu a rezolvat nimic!
- Trebuie găsite soluţii cu aşa-zisele autorităţi transnistrene şi cu Rusia, care nu a exercitat doar rolul de prevenire a unor incidente.
- Am descris problema greutăţilor, şicanelor care se fac şcolilor de limbă română din Transnistria şi am rugat să intervină autorităţile europene pentru dreptul cetăţenilor de acolo de a învăţa în limba română.
- Am avertizat asupra celui de-al doilea focar, Găgăuzia, unde Adunarea aleşilor locali intenţionează să facă o declaraţie privind independenţa, iar pe data de 2 februarie, contrar deciziei judecătoreşti de la Comrat, se preconizează un referendum privind independenţa Găgăuziei.
- Având în vedere că UE este parte în formatul 5+2, am cerut să acţioneze în vederea păstrării integrităţii teritoriale a Moldovei.
La începutul lunii februarie, Traian Băsescu se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, pentru a discuta posibilitatea, în cazul când vor rămâne bani europeni necheltuiţi la încheierea mandatului european, ca aceşti bani să fie alocaţi suplimentar pentru interconectarea energetică a Moldovei la România.
Banii ar putea fi folosiţi pentru mărirea capacităţii liniei Isaccea-Vulcăneşti, prioritară, unde ar trebui mărită capacitatea punctului de la Isaccea şi ar fi nevoie de lucrări în Moldova.
De asemenea, există posibilitatea altor două linii de aprovizionare cu energie electrică Suceava – Bălţi şi Iaşi – Străşeşti.
Despre vize, preşedintele a spus că până la sfârşitul lui mai,se va modifica regulamentul, pentru a permite libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni în Europa.
Problema Schengen – MCV
- L-am informat pe Herman Van Rompuy că România îşi propune ca până la sfârşitul acestui an, în octombrie, să devină membru al spaţiului Schengen,
- Acesta este nu numai un obiectiv de ţară, dar şi un obiectiv personal. Aş vrea ca şi acest pas să fie făcut, chiar dacă se va face în două etape.
- Herman Van Rompuy nu a negat legătura pe care unele state o fac cu MCV, faptul că unele state se uită şi la statul de drept.
- Sigur că am avut incidente, tentative cu modificarea Codului Penal pentru ca parlamentarii să-şi crească imunitatea, cu amnistierea şi graţierea corupţilor, dar rugămintea a fost să fie o abordare corectă şi care să reflecte ce se întâmplă în România, a spus preşedintele, referindu-se la faptul că tot instituţii ale statului au stopat aceste tentative.
- Sunte de acord că în Parlament s-a votat într-o veselie modificarea Codului Penal, dar, CCR a stopat acest proces.
- Dacă politicul a avut o abordare greşită, în raport cu criteriile de la Copenhaga şi exigenţele europene, tot o instituţie a statului a oprit modificarea Codului Penal care îi făcea pe politicieni mai ceva decât Dumnezeii când era vorba de furat. Mi s-ar părea corect ca raportul MCV să reflecte acest lucru.
- În acest raport ar fi corect să se menţioneze buna funcţionare a instituţiilor statului, care sunt în stare să oprească derapaje ale politicului. Acest lucru trebuie reflectat şi tratat separat şi statele care mai au semne de întrebare să vadă cum funcţionează instituţiile.
- Raportul MCV să trateze instituţiile,dar, sigur, derapajele politicienilor nu pot fi evitate.
- Problema eliminării conflictului de interese în cazul aleşilor a fost rezolvată de Curtea Constituţională, nu mai există.
