Președintele Traian Băsescu a ieșit, marți, într-o intervenție publică, pentru a explica modul în care decurg negocierile pentru poziția și interesele României în bugetul Uniunii Europene.
Intervenția șefului statului vine pe fondul controverselor care animă scena politică aflată în campanie electorală, referitoare la modul în care România își va juca cărțile la reuniunea de joi, 22 noiembrie, a Consiliului European pe tema bugetului.
Declarațiile lui Traian Băsescu:
- , Discutăm de o situaţie de negociere extrem de complexă, care nu poate fi lăsată numai pentru momentul prezenţei la Bruxelles. Chiar acum mă aflu într-un proces de corelare cu alte instituţii europene.
- , Mecanismul de formare a bugetului Uniunii este complicat şi nu e un lucru precis stipulat ca obligaţie.
- , O iniţiativă a mea a fost ca TVA să fie eligibil pe anumite proiecte.
- ,Interesul României este să negocieze bugetul 2014-2020. Dacă plecăm cu ideea de veto şi îl şi anunţăm suntem în afara negocierilor. Nu ne mai caută nimeni.
- , La Bruxelles trebuie să găsim un compromis care să ne lase uniţi după acest consiliu.
- , Toată Uniunea Europeană se află în criză economică. Singularizarea este marea eroare pe care o poate face un stat beneficiar.
- , Este un moment dificil din punctul nostru de vedere, dar şi din punctul de vedere al celorlalte state. Nimeni nu este mulţumit de propunerea de buget. Aş fi considerat că nu mi-am făcut atribuţiile constituţionale dacă într-un moment dificil aş fi pasat răspunderea către primul ministru, care nu poate avea decât o atribuţie delegată. Ştiu că am potenţial mult mai mult decât premierul Victor Ponta. Ştiu că pot servi interesele României mult mai bine. Niciodată nu o să fug de exercitarea atribuţiilor constituţionale pentru a-mi proteja pielea.
- , Fac public o rugăminte către membrii Parlamentului şi către premier, să aibă în atenţie faptul că sunt în proces de negociere, premergător sosirii la Bruxelles, şi semnalele divergente pot crea confuzie care va fi în defavoarea noastră. Atunci când se constată semnale divergente între premier şi preşedinte membrii Consiliului vor avea dubii asupra reacţiei României după terminarea Consiliului.
- ,Interesul României este să negocieze. Repet, interesul României este să negocieze bugetul 2014-2020. Dacă plecăm cu ideea de veto şi-l şi anunţăm, suntem în afara negocierilor. Dacă plecăm pe ideea de veto, suntem în afara negocierilor! Nu ne mai caută nimeni şi vor vedea la urmă dacă ne asumăm veto-ul sau nu.
- ,România nu a fost niciodată în această situaţie şi sper nici să nu fie, în incapacitate de a-şi susţine prin negociere punctele de vedere şi să obţină măcar un compromis. Toţi plecăm pe ideea de compromis. Compromis şi la Bucureşti. Riscul să fim dezbinaţi e major
- ,Să ştiţi că ar fi state donatoare care ar fi bucuroase să vadă un veto de la un stat beneficiar şi nerealizarea unei înţelegeri. Iar cei care spun că este bine să punem un veto îi rugăm să îşi aducă aminte de aritmetica din I-IV şi să facă socotelile: cât pierdem dacă punem un veto şi nu se ajunge la un compromis legat de buget.
Guvernul menţine varianta dreptului de veto la UE şi mizează pe o renegociere de buget în 2013
Memorandumul avizat de guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 relevă că România ar trebui să folosească dreptul de veto dacă preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, menţine o poziţie fermă legată de reducerea alocărilor inclusiv pentru România, mizându-se pe o renegociere în 2013.
Scenariul este inclus în memorandumul discutat în şedinţa de marţi a Guvernului şi care include detalii privind participarea României la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
„România susţine un buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creşterii, coeziunii şi ocupării. Viitorul buget european trebuie să reflecte legătura solidă între priorităţile de finanţare ale bugetului UE şi obiectivele Strategiei Europa 2020, prin care se asigură o utilizare mai eficientă, strategică şi integrată a resurselor financiare comunitare în scopul generării de valoare adăugată europeană. Considerăm imperativă asigurarea finanţării adecvate pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, ambele având potenţial semnificativ pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre ale UE.
În măsura în care în cursul negocierilor se va crea o legătură între performanţele actuale privind absorbţia fondurilor structurale şi alocările viitoare pentru perioada 2014-2020, iar această legătură ar putea conduce la reducerea semnificativă a sumelor alocate României pentru politica de coeziune, România va întreprinde toate demersurile în vederea respingerii acestei propuneri, fără a exclude, în acest caz, chiar blocarea adoptării viitoarei perspective financiare”, este o altă poziţie a Guvernului obţinută de MEDIAFAX.
