La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Cronicile
Cronicile

Topul pozițiilor ”de top” în instituțiile cumunitare: Germania pe primul loc, Franța pe locul patru. Cum este reprezentată România

de Anne-Marie Blajan 16.4.2015

comisia-europeanaGermania ocupă, potrivit unei analize a think-tank-ului Bruegel, primul loc la reprezentarea în cele mai înalte și mai influente funcţii din Comisia Europeană şi din Parlamentul European.

Analiza inventariază cetăţenia celor care ocupă funcţii de şefi de cabinet şi adjuncţi de şef de cabinet ai comisarilor europeni, directori generali şi directori generali adjuncţi, preşedinţii comisiilor din Parlamentul European, ai grupurilor politice parlamentare, directori generali în PE şi preşedinţia Consiliului European.

În schimb, analiza Bruguel are scăpări esenţiale, şi anume ignorarea secretariatului general al Comisiei, al celui al Consiliului sau Serviciul European de Acţiune Externă. Agenţiile europene sunt şi ele ignorate, precum şi Curtea de Audit, Curtea de Justiţie a UE, BCE sau BEI.

Germania este liderul în a deţine poziţiile de top în două dintre cele mai importante instituţii comunitare.

posturi institutii ue

FOTO: Bruegel

16% din posturile de şefi de cabinet şi adjuncţi ai acestora şi 11,6% din posturile de directori generali şi directori generali adjuncţi sunt ocupate de germani. În Parlamentul European, 18% dintre preşedinţii de comisii şi 20% din coordonatorii de comisii aleşi de grupurile parlamentare provin tot din Germania.

Marea Britanie se situează pe locul al doilea (cu 11,4% dintre poziţii în Comisie şi 14% dintre poziţiile din Parlametul European, în ciuda unui număr mic de eurodeputaţi – 9,7% din numărul total al acestora.

Italia este pe locul trei, cu sub 10% dintre poziţiile din Comisie, mai exact 9,4%, În parlament italienii ocupă tot locul trei în privinţa ocupării posturilor de coordonatori.

comparatie pe ani

Evoluţia pe ani a ocupării posturilor de top. FOTO: Bruegel

Spania este pe locul patru şi devansează Franţa, care a pierdut substanţial din influenţa, tradusă prin reducerea numprului depoziţii de top ocupate de francezi. În 2009, Franţa avea 16,8% din numărul total al şefilor de cabinet, directorilor generaşli şi preşedinţilor de comisii parlamentare. Acum însă procentul s-a înjumătăţit,  la 8,5%.

România este subreprezentată la nivelul posturilor de top

Instituţiile europene angajează în funcţie de un sistem de cote naţionale, care trebuie să respecte proporţia populaţiei statului membru în populaţia totală a UE.

În Comisia Europeană, de exemplu, România pare să îşi fi atins cota: din cei 33.000 de angajaţi ai Comisiei Europene, românii reprezintă 3,9%, adică 1280 de angajaţi, arăta un studiu al unui think tank de la Bruxelles, Europuls. Numai că majoritatea dintre ei nu se află în poziţii de top, de management.

Potrivit datelor de pe site-ul EPSO, la nivelul Comisiei Europene, România are un director general, în directoratul pentru agircultură, pe Mihail Dumitru, fost ministru al Agriculturii în 2009-2010. Lui i se alătură alţi 7 directori.

În plus, adjunctul şefului de cabinet al Corinei Creţu este tot un român, Gabriel Onaca, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene până la momentul alăturării comisarului român.

În Parlamentul European, România a făcut progrese în reprezentarea în posturile de top faţă de legislatura anterioară. Potrivit studiului Eurosfat, situaţia este următoarea:

România are doi vicepreşedinţi ai Parlamentului European, pe Ioan Mircea Paşcu de la socialişti şi pe Adina Vălean de la PPE.

În grupul socialiştilor şi democraţilor, Victor Boştinarul deţine postul de vicepreşedinte, iar dintre eurodeputaţii PSD patru sunt gicepreşedinţi de comisii parlamentare şi unui coordonator. Andi Cristea este preşedintele delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova.

În grupul PPE, Marian Jean Marinescu este vicepreşedinte al grupului politic. Patru reprezentanţi ai României sunt vicepreşedinţi de comisii parlamentare – doi de la PMP şi unul de la UDMR – şi doi vice-coordonatori, ambii de la PNL. Monica Macovei, acum eurodeputat independent, dar membru al PPE este preşedinte al delegaţiei la Comisia de Stabilizare şi Asociere cu Albania.

În grupul ALDE, Norica Nicolai este vicepreşedinte, iar Mircea Diaconu este vicecoordonator în comisia de cultură şi educaţie.

Pe de altă parte, sunt de menţionat românii care ocupă poziţii importante în Serviciul European de Acţiune Externă, „ministerul de externe al UE”. Viorel Isticioaia-Budura (fost ambasador al României în China în perioada 2002-2011) este ambasadorul UE în Japonia, în timp ce fostul ambasador al României în Ucraina, Traian Hristea, este acum ambasadorul UE în Armenia.

Importanţa funcţiilor de top în instituţile UE

Influenţa unei ţări la nivelul UE se măsoară şi rezultă şi din ocuparea posturilor de top de către reprezentanţii acesteia. În principiu, superfuncţionarii europeni reprezintă interesul european, nu interesele naţionale.

În practică, lucrurile stau diferit, altfel nu ar fi negocieri atât de dure între statele membre referitor la cine să ocupe aceste poziţii-cheie.

În Parlamentul European, funcţia de vicepreşedinte este considerată de prestigiu, chiar dacă nu este influentă la nivel legislativ. În schimb, vicepreşedinţii de grup politic pot influenţa strategia şi deciziile politice ale acestuia.

Însă pe măsură ce se coboară în ierarhie creşte importanţa funcţiei, într-un mod paradoxal: preşedinţii de comisii parlamentare pot influenţa atât agenda, cât şi temele dezbăute în comisie, iar coordonatorii decid, după negocieri, poziţia grupului politici pe toate dosarele dezbătute în comisia sa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.4.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Debut al programului Rabla pentru electrocasnice

Vladimir Ionescu

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat începând de vineri, bugetul pentru acest an fiind de 40 de milioane… Mai mult

Stiri

Ritmul înmaticulărilor de vehicule comerciale crește de 3 ori mai repede în România decât media UE

Vladimir Ionescu

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a comunicat astăzi situația înmatriculărilor de vehicule comerciale în Statele Membre ale UE + EFTA în luna Aprilie și… Mai mult

Stiri

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Mariana Bechir

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu… Mai mult

Stiri

Peste jumătate din firmele de transport mărfuri riscă insolvența – Coface

Adrian N Ionescu

Cu flote îmbătrânite de apetitul pentru achizițiile vehicule „importate de ocazie”, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri „rămâne unul vulnerabil, aflat în strânsă legătură cu infrastructura… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR nu mai susține nicio măsură guvernamentală până la soluționarea situației din Valea Uzului

Razvan Diaconu

Preşdintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat joi că UDMR nu va mai susţine nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului. “până la soluţionarea situaţiei cimitirului din… Mai mult

Europa

Audi renunță la modelele sportive în favoarea unor viitoare modele electrice

Victor Bratu

Constructorul german de automobile Audi va scoate din producţie modele sportive TT şi R8 pentru a putea investi 14 miliarde euro în vehicule electrice, a… Mai mult

Stiri

Crește raportarea infecțiilor nosocomiale – subdeclararea rămâne îngrijorătoare

Vladimir Ionescu

Peste 1.000 de infecții intraspitalicești  (IAAM ) au fost raportate în aplicația CaPeSaRo, în primele patru luni ale anului 2019, ceea ce înseamnă că declararea… Mai mult