marți

26 martie, 2024

16 aprilie, 2015

comisia-europeanaGermania ocupă, potrivit unei analize a think-tank-ului Bruegel, primul loc la reprezentarea în cele mai înalte și mai influente funcţii din Comisia Europeană şi din Parlamentul European.

Analiza inventariază cetăţenia celor care ocupă funcţii de şefi de cabinet şi adjuncţi de şef de cabinet ai comisarilor europeni, directori generali şi directori generali adjuncţi, preşedinţii comisiilor din Parlamentul European, ai grupurilor politice parlamentare, directori generali în PE şi preşedinţia Consiliului European.

În schimb, analiza Bruguel are scăpări esenţiale, şi anume ignorarea secretariatului general al Comisiei, al celui al Consiliului sau Serviciul European de Acţiune Externă. Agenţiile europene sunt şi ele ignorate, precum şi Curtea de Audit, Curtea de Justiţie a UE, BCE sau BEI.


Germania este liderul în a deţine poziţiile de top în două dintre cele mai importante instituţii comunitare.

posturi institutii ue
FOTO: Bruegel

16% din posturile de şefi de cabinet şi adjuncţi ai acestora şi 11,6% din posturile de directori generali şi directori generali adjuncţi sunt ocupate de germani. În Parlamentul European, 18% dintre preşedinţii de comisii şi 20% din coordonatorii de comisii aleşi de grupurile parlamentare provin tot din Germania.

Marea Britanie se situează pe locul al doilea (cu 11,4% dintre poziţii în Comisie şi 14% dintre poziţiile din Parlametul European, în ciuda unui număr mic de eurodeputaţi – 9,7% din numărul total al acestora.

Italia este pe locul trei, cu sub 10% dintre poziţiile din Comisie, mai exact 9,4%, În parlament italienii ocupă tot locul trei în privinţa ocupării posturilor de coordonatori.

comparatie pe ani
Evoluţia pe ani a ocupării posturilor de top. FOTO: Bruegel

Spania este pe locul patru şi devansează Franţa, care a pierdut substanţial din influenţa, tradusă prin reducerea numprului depoziţii de top ocupate de francezi. În 2009, Franţa avea 16,8% din numărul total al şefilor de cabinet, directorilor generaşli şi preşedinţilor de comisii parlamentare. Acum însă procentul s-a înjumătăţit,  la 8,5%.

România este subreprezentată la nivelul posturilor de top

Instituţiile europene angajează în funcţie de un sistem de cote naţionale, care trebuie să respecte proporţia populaţiei statului membru în populaţia totală a UE.

În Comisia Europeană, de exemplu, România pare să îşi fi atins cota: din cei 33.000 de angajaţi ai Comisiei Europene, românii reprezintă 3,9%, adică 1280 de angajaţi, arăta un studiu al unui think tank de la Bruxelles, Europuls. Numai că majoritatea dintre ei nu se află în poziţii de top, de management.

Potrivit datelor de pe site-ul EPSO, la nivelul Comisiei Europene, România are un director general, în directoratul pentru agircultură, pe Mihail Dumitru, fost ministru al Agriculturii în 2009-2010. Lui i se alătură alţi 7 directori.

În plus, adjunctul şefului de cabinet al Corinei Creţu este tot un român, Gabriel Onaca, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene până la momentul alăturării comisarului român.

În Parlamentul European, România a făcut progrese în reprezentarea în posturile de top faţă de legislatura anterioară. Potrivit studiului Eurosfat, situaţia este următoarea:

România are doi vicepreşedinţi ai Parlamentului European, pe Ioan Mircea Paşcu de la socialişti şi pe Adina Vălean de la PPE.

În grupul socialiştilor şi democraţilor, Victor Boştinarul deţine postul de vicepreşedinte, iar dintre eurodeputaţii PSD patru sunt gicepreşedinţi de comisii parlamentare şi unui coordonator. Andi Cristea este preşedintele delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova.

În grupul PPE, Marian Jean Marinescu este vicepreşedinte al grupului politic. Patru reprezentanţi ai României sunt vicepreşedinţi de comisii parlamentare – doi de la PMP şi unul de la UDMR – şi doi vice-coordonatori, ambii de la PNL. Monica Macovei, acum eurodeputat independent, dar membru al PPE este preşedinte al delegaţiei la Comisia de Stabilizare şi Asociere cu Albania.

În grupul ALDE, Norica Nicolai este vicepreşedinte, iar Mircea Diaconu este vicecoordonator în comisia de cultură şi educaţie.

Pe de altă parte, sunt de menţionat românii care ocupă poziţii importante în Serviciul European de Acţiune Externă, „ministerul de externe al UE”. Viorel Isticioaia-Budura (fost ambasador al României în China în perioada 2002-2011) este ambasadorul UE în Japonia, în timp ce fostul ambasador al României în Ucraina, Traian Hristea, este acum ambasadorul UE în Armenia.

Importanţa funcţiilor de top în instituţile UE

Influenţa unei ţări la nivelul UE se măsoară şi rezultă şi din ocuparea posturilor de top de către reprezentanţii acesteia. În principiu, superfuncţionarii europeni reprezintă interesul european, nu interesele naţionale.

În practică, lucrurile stau diferit, altfel nu ar fi negocieri atât de dure între statele membre referitor la cine să ocupe aceste poziţii-cheie.

În Parlamentul European, funcţia de vicepreşedinte este considerată de prestigiu, chiar dacă nu este influentă la nivel legislativ. În schimb, vicepreşedinţii de grup politic pot influenţa strategia şi deciziile politice ale acestuia.

Însă pe măsură ce se coboară în ierarhie creşte importanţa funcţiei, într-un mod paradoxal: preşedinţii de comisii parlamentare pot influenţa atât agenda, cât şi temele dezbăute în comisie, iar coordonatorii decid, după negocieri, poziţia grupului politici pe toate dosarele dezbătute în comisia sa.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: