Investitorii individuali aproape și-au dublat plasamentele nete în fondurile mutuale în Trimestrul 2 din 2021, până la 2,07 miliarde de lei (de la 1,15 mld/ lei la 31 martie), pe fondul scăderii dobânzilor oferite de titlurile de stat pentru populație, prin emisiunile Fidelis și Tezaur ale Ministerului de Finanțe (MFP). Fenomenul este explicabil prin inadvertența dintre creșterea inflației și scăderea dobânzii oferite de MFP.
În vreme ce Banca Națională se așteaptă la o rată a inflației de 4,1% la sfârșitul acestui an, MFP oferă dobânzi anuale de la 2,95% (cât inflația din iunie), pentru emisiunile în lei de titluri de stat Fidelis și Tezaur cu scadența de un an. Dobânda promisă crește până la 3,65% la scadența de 5 ani.
(Citiți și: „BNR revizuiește în sus rata inflației – 4,1% în decembrie, cu 0,7 puncte peste prognoza din martie”)
Cea mai recentă emisiune Fidelis în euro oferă o dobândă de numai 1%, în timp ce inflația în Zona Euro este de 2%.
În schimb, sunt de până la 4 ori mai mari randmanetele înregistrate de fondurile mutuale de obligațiuni.
Fondurile mutuale de obligațiuni fac plasamente în titluri de stat și alte obligațiuni, inclusiv în titlurile Fidelis, care au criterii de achiziție exclusiviste (minim 5.000 de lei, sau minim 1.000 de euro pentru un ordin), dar și în depozite bancare și alte instrumente cu venit fix.
Fondurile mutuale au capacitatea de a investi volume de zeci de milioane de lei în titlurile de stat, ca și puterea de a negocia cu băncile dobânzi favorabile. În plus titlurile Fidelis sun ttranzacționate la Bursă, unde fondurile mutuale au, din nou, capacitatea de a tranzacționa în câștig.
Astfel, micii investitori în fondurile mutuale pot profita de capacitatea administratorilor acestora.
Statul atrage tot mai puțini bani de la populație
Tendința de scădere a dobânzilor la titlurile de stat pentru populație se face simțită de un an încoace, răstimp în care inflația, dimpotrivă, a crescut.
Pe de altă pate, MFP încearcă să își diminueze costurile, căci se confruntă însă, în ultima perioadă, cu tendința de creștere a randamentelor cerute de bănci și de marii investitori la titlurile de stat care le sunt oferite.
Scăderea dobânzilor la titlurile de stat a descurajat subscrierile pentru acestea.
Subscrierile la ofertele în lei martie 2021 (709 mil. lei) sunt cu peste 45% mai mici decât cele din noiembrie 2020 (1.297 mil. lei) și cu peste 42% sub cele din iulie 2020 (1.225 mil. lei).
La emisiunile în lei din această vară s-au strâns mai puțin de 615 milioane de lei.
Statul nu mai are succes nici la emisiunile în euro pentru populație, care au strâns doar 59 de milioane de euro în această vară, față de 140 în martie (-58%) și de 288 de milioane de euro în noiembrie (-388%).
Banii se îndreaptă spre fondurile mutuale
Piața fondurilor mutuale este desigur mai îngustă decât cea a titlurilor de stat, dar indiciile pe care sunt importante.
Astfel, cele mai mari 3 subscrieri nete în fonduri mutuale (diferența dintre valoarea plasamentelor și cea a retragerilor) au fost înregistrate de fondurile care fac plasamente numai în obligațiuni, depozite bancare și alte onstrumente cu venit fix, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Relevant pentru scăderea încrederii în moneda națională este faptul că primele două fonduri sunt în valută:
- BRD USD, fond administat de BRD Asset Management, a atras echivalentul a mai mult de 44 milioane de lei în acest an
- BT Euro FIX (BT Asset Management), peste 36 milioane lei în echivalent
- BT FIX (BT Asset Management, fond în lei), peste 28 de miliaone de lei subscrieir nete.
Merită adăugat faptul că urmează în top un fond cu plasamente echilibrate (acțiuni numai 55% acțiuniîn portofoliu), ERSTE Balanced RON, administrat de ERSTE Asset Management, care a atras net aproape 27 de milioane de lei.
Și apoi urmează un alt fond de depozite bancare și obligațiuni, Erste Liquidity RON, cu peste 25 de milioane de lei.
Iată și un clasament al randamentelor fondurilor mutuale care fac plasamente doar în obligațiuni (inclusiv titluri de stat) și în depozite bancare:
Avantajul scutirii de impozitul pe dobândă se estompează.
Diferențele de randamente dintre emisiunile statului și fondurile mutuale sunt atât de mari încât începe să nu mai conteze scutirea de impozit pe dobânda câștigată la cele dintâi, respectiv nici comisionul de administrare al fondurile mutuale.
Urmărește-ne pe Google News
