luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 noiembrie, 2022

Datele UE arată că tinerii sunt subreprezentați statistic atât în ​​parlamentele naționale, cât și în cel european. Acest lucru, în combinație cu îmbătrânirea populației din țările europene, îi lasă pe tineri „de facto” la marginea vieții politice, scrie Euractiv.

Factorii de decizie politică încep să privească în perspectivă spre alegerile UE din 2024. Reprezentanții caută să sporească participarea tinerilor la procesele de luare a deciziilor atât la nivel național, cât și regional.

„În calitate de președinte, voi face tot posibilul să-i conving pe tineri să voteze și să aleagă întotdeauna Europa, pentru că Europa a fost acolo în timpul pandemiei. Astăzi, Europa este acolo și vreau ca Europa să fie în continuare acolo mâine”, a declarat președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un interviu pentru Euractiv.


În opinia ei, tineretul joacă un rol esențial în modelarea societății și a viitorului Europei.

O tendință „de facto”

Cu toate acestea, tinerii rămân „de facto” la marginea deciziilor politice, atât din cauza absenței lor în parlamente, cât și pe fondul tendinței de îmbătrânire a populației din țările UE.

Conform datelor din 2018 de la Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale, patru state membre permit tinerilor de peste 25 de ani și peste să candideze la alegerile naționale, șapte punând limita de vârstă la 20-21 de ani, iar alte 16 țări la 18 ani.

(Citiți și: ”Brutalitatea șomajului generațional în România – problemă structurală a societății. O abordare în context european și regional”)

Vârsta minimă pentru a fi ales în Parlamentul UE este de 18 ani în majoritatea statelor membre, dar există și excepții: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia (21), România (23) și Italia și Grecia (25).


Vârsta legală de vot este de 18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei și Maltei, unde este de 16 ani, și a Greciei, unde este 17 ani.

Lipsa de participare

În ciuda limitelor de vârstă în general scăzute, există o lipsă „de facto” de participare a tinerilor la elaborarea politicilor UE.

Cel mai tânăr europarlamentar din actuala legislatura europeană este Kira Marie Peter-Hansen, în vârstă de 24 de ani, din Danemarca. Cu toate acestea, vârsta medie a deputaților europeni este de 49,5 ani. În mandatul precedent, vârsta medie era de 53 de ani.

Majoritatea parlamentelor naționale din UE au o vârstă medie ridicată, cu puțini deputați tineri.

În Italia, media este în jur de 51 de ani, în timp ce în Suedia nu a fost ales niciun deputat sub 30 de ani în cadrul celui mai recent scrutin.

Continentul îmbătrânește

Un alt element care afectează atât campaniile electorale, cât și prioritățile politice este îmbătrânirea populației UE.

Vicepreședintele Comisiei UE, Dubravka Šuica, a declarat pentru Euractiv într-un interviu că acesta este un fapt care ar trebui sărbătorit, datorită îmbunătățirii sănătății publice care prelungește speranța de viață.

Cu toate acestea, demografia UE creează un impact tangibil asupra priorităților politice. Cu o vârstă medie de 44 de ani, majoritatea alegătorilor care se prezintă la urne sunt mai puțin conectați cu problemele care îi afectează direct pe tineri, balanța înclinând în favoarea intereselor politice ale generațiilor mai în vârstă.

Democrațiile deliberative, o fereastră de oportunitate?

UE încurajează forme alternative de participare politică, cum ar fi democrația deliberativă: plasarea dezbaterilor și discuțiilor active din partea cetățenilor în centrul elaborării politicilor.

În 2022, UE a organizat primul său experiment de democrație deliberativă, Conferința privind viitorul Europei (CoFoE). Pe parcursul procesului, cetățenii UE aleși aleatoriu au fost implicați în discuții politice, de la economie la valori și la priorități culturale.

Pentru a consolida impactul unor astfel de discuții este însă esențial ca recomandările să fie urmate. UE lucrează la o procedură în acest sens.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: