joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 octombrie, 2022

Marea problemă a României nu este șomajul: avem o rată generală mică – fapt care araă tnsionarea pieței muncii și lipsa forței de muncă:

Marea problemă a României este diferența brutală dintre șomajul general – printre cele mai mici din statele UE – și șomajul în rândul tinerilor, unde suntem pe podiumul negativ:

România se clasează pe locul al doilea la nivel european (după Portugalia) din perspectiva diferenței dintre șomajul în rândul tinerilor și șomajul general, cel dintâi fiind de 2,3 ori mai mare decât cel din urmă.


Șomajul în rândul tinerilor din România a consemnat în 2021 a doua cea mai mare creștere din UE, indicând o decuplare tot mai pronunțată între nevoile de pe piața muncii și pregătirea oferită de sistemul educațional. Datele din ultimul deceniu confirmă tendința, în condițiile în care România a făcut printre cele mai puține progrese la nivel european în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața forței de muncă.

Rata șomajului din rândul tinerilor români cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a urcat în 2021 la 13,1%, cu 1,5 puncte procentuale (pp) peste nivelul din 2020, clasându-ne pe locul nouă la nivel european, reiese din datele publicate luni de Eurostat.

Este a doua cea mai pronunțată creștere anuală după cea din Bulgaria, de 1,6 pp, în contextul în care media europeană indică o îmbunătățire a acestui indicator, respectiv o scădere a sa 0,3 pp în UE.

Dacă analizăm datele din ultimul deceniu, România a reușit să scadă șomajul în rândul tinerilor cu 2,3 pp, printre cele mai slabe performanțe din UE. Scăderi mai mici au fost consemnate în Țările de Jos (-2pp), Germania (-1.4pp) și Luxemburg (-1pp), în vreme ce două state au consemnat creșteri – Suedia (+0,1pp) și Austria (+0.8pp). La nivel european, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 6 pp în ultimul deceniu.


O altă particularitate a pieței muncii din România o reprezintă raportul foarte mare dintre rata șomajului în rândul tinerilor și rata generală a șomajului, de 2,3, al doilea cel mai ridicat nivel din UE, după cel din Portugalia, de 2,4. Tinerii din Germania par să fie cel mai bine integrați pe piața muncii, rata generală a șomajului fiind cu doar 0,3 pp mai mică decât cea aferentă persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani.

Criza COVID-19 și măsurile impuse în contextul pandemiei au avut un impact disproporționat asupra tinerilor, în special în 2020, când rata șomajului a urcat cu 1,4 puncte procentuale, de peste trei ori mai mult decât rata generală a șomajului din UE, punctează specialiștii Eurostat.

Pe de altă parte, lucrurile s-au mai reglat în 2021, când șomajul în rândul tinerilor a scăzut de trei mai mult (0,3 puncte procentuale) decât rata generală a șomajului din UE.

Europa de est, dar nu și România, campioană la integrarea tinerilor pe piața muncii

Cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor au fost înregistrate în regiunile din est ale UE:

  • 4 regiuni din Cehia – inclusiv Jihozápad care a avut cea mai scăzută rată dintre toate regiunile, de 3,7%;
  • 3 regiuni din Ungaria (inclusiv capitala Budapesta – 3,7%);
  • o regiune din Polonia, Wielkopolskie – 4%.

După cum reiese și din harta de mai jos, ratele din România, cu excepția celei din regiunea de Nord-Vest, cu o rată a șomajului de 7,1%, sunt semnificativ mai mari decât cele ale statelor din regiune. Cea mai îngrijorătoare este situația tinerilor din regiunea Sud-Vest Oltenia, care au o rată medie a șomajului de 21,6%, cea mai ridicată de la nivel național.

Ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor au fost concentrate, în general, în sudul Europei. La nivelul anului trecut au existat 23 de regiuni în care cel puțin 30% din forța de muncă cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani era în șomaj.

Șase regiuni, în mare parte la periferia statelor din care fac parte, și-au adjudecat rate uriașe ale șomajului în rândul tinerilor:

  • Spania: Ciudade Autónoma de Ceuta (56,0%) și Ciudade Autónoma de Melilla (41,9%);
  • Grecia: Anatoliki Makedonia, Thraki (45,1%) și Dytiki Makedonia (42,3%);
  • Franța: Mayotte (43,0%);
  • Italia: Sicilia (40,1%).

Șomajul în rândul tinerilor, aproape dublu față de rata generală

Rata șomajului în rândul tinerilor din UE, de 13%, a fost aproape dublă față de rata generală a șomajului (7%) în 2021. În niciuna dintre cele 192 de regiuni pentru care sunt disponibile date, rata șomajului din rândul tinerilor nu a fost mai mică decât rata totală.

În aproape jumătate (46,4%) din aceste 192 de regiuni, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de cel puțin două ori mai mare decât rata generală a șomajului.

Cel mai mare raport dintre aceste două rate a fost înregistrat în regiunea de Vest din România, unde rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 3,5 ori mai mare decât rata generală a șomajului, reiese din datele Eurostat.

Joburile tinerilor, mai expuse în timpul pandemiei

Rata șomajului în rândul tinerilor (definiți ca persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani) în UE a scăzut de la un vârf de 19,8 % în 2013 la 11,9 % în 2019, înainte de a crește la 13,3 % în 2020 și apoi să scadă ușor la 13,0 % în 2021.

Criza COVID-19 și măsurile asociate acesteia au avut un impact disproporționat asupra tinerilor în termeni de șomaj: rata șomajului în rândul tinerilor a crescut cu 1,4 puncte procentuale în 2020, în timp ce rata generală a șomajului a crescut cu 0,4 puncte.

”În fazele inițiale ale crizei COVID-19, educația multor tineri a fost perturbată de mutarea cursurilor online. Alții au fost nevoiți să caute sau să încerce să-și păstreze un loc de muncă într-o economie aflată în dificultate – cu sectoare care angajează în mod tradițional un număr mare de tineri, cum ar fi cele care țin de agrement și ospitalitate, închise din cauza restricțiilor”, punctează specialiștii Eurostat.

Dincolo de pandemie, ratele foarte ridicate ale șomajului în rândul tinerilor indică o problemă structurală ce trebuie adresată.

Una dintre cele mai presante preocupări în domeniul elaborării politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă este șomajul în rândul tinerilor. Performanța piețelor muncii pentru tineri este strâns legată de sistemele de educație și formare și reflectă, cel puțin într-o anumită măsură, o nepotrivire între competențele dobândite de tineri și competențele cerute de angajatori (pentru a ocupa locurile de muncă vacante).

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cifrele nu oglindesc realitatea: numarul tinerilor care nu lucreaza este mult mai mare, nu sunt inregistrati ca someri.
    Diferenta intre sexe este, de asemeni, semnificativa: femeile care nu lucreaza (oficial) sunt mult mai numeroase, la toate categoriile de varsta; de ex escorte si cele care presteaza munci la domiciliu fara acte sunte multe zeci de mii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cifrele nu oglindesc realitatea: numarul tinerilor care nu lucreaza este mult mai mare, nu sunt inregistrati ca someri.
    Diferenta intre sexe este, de asemeni, semnificativa: femeile care nu lucreaza (oficial) sunt mult mai numeroase, la toate categoriile de varsta; de ex escorte si cele care presteaza munci la domiciliu fara acte sunte multe zeci de mii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: