fbpx

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Tinerii, cei mai loviți de Covid: de criza economică Covid

de Mariana Bechir , 1.6.2020

Dacă din punct de vedere medical, persoanele în vârstă sunt cele mai afectate de noul coronavirus, criza economică îi afectează mai serios pe tineri, conform unei analize a Eurofound.

Agenția tripartită a UE atrage atenția că primele date sunt îngrijorătoare și ridică temeri că s-ar putea repeta drama din timpul crizei financiare declanșate în 2008, în ceea ce privește situația tinerilor pe piața muncii.

Datele Eurostat colectate în primul trimestru arată un impact slab asupra șomajului – o creștere de la 6,5, la 6,6% la nivelul UE, dar mai accentuată în cazul tinerilor, a persoanelor între 18 și 34 de ani – de la 14,8%, la 15,2%.

Aceasta, în pofida faptului că telemunca a fost mai des întâlnită în rândul tinerilor: 43% dintre ei au început să lucreze de acasă, după izbucnirea epidemiei, comparativ cu 34%, ponderea media din rândul angajaților de peste 34 de ani.

Izolarea socială a fost impusă în multe state membre la sfârșitul lunii martie, astfel încât sunt așteptate datele din aprilie și mai pentru a constata proporțiile oficiale ale dezocupării.

Ceea ce se cunoaște cu certitudine, din toate crizele economice, este că tinerii sunt cel mai grav loviți, iar specificul crizei Covid-19 oferă premisele unei vulnerabilități suplimentare a acestor lucrători, pentru că:

  • mulți dintre absolvenți ajung la intrarea pe piața muncii să lucreze în sectoare puternic afectate de pandemie: retail sau HORECA
  • de asemenea, tinerii sunt angajați adesea prin contracte cu risc mare de a fi închise rapid – contracte pe perioadă determinată sau alte forme precare de muncă
  • când șomajul urcă semnificativ, tinerii pierd în competiția cu cu colegii lor mai în vârstă, care au mai multă experiență.

Peste 10% din tinerii din Bulgaria, Ungaria și Portugalia au fost concediați

Un sondaj realizat de Eurofound arată că indicatorii de impact pe grupe de vârstă sunt similari, la tineri și la persoanele de la 35 de ani în sus, cu excepția disponibilizărilor:

  • 6% din tinerii între 18 și 34 ani inclusiv au spus că și-au pierdut pentru totdeauna jobul, față de 5% din angajații peste 34 de ani. Rata depășește 10% în cazul tinerilor din Bulgaria, Ungaria și Portugalia.
  • 23% au spus că și-au pierdut temporar locul de muncă, procent similar celui consemnat pentru restul angajaților
  • aproape jumătate din tinerii lucrători (49%) au spus că li s-a redus numărul de ore de muncă, la fel ca și în rândul celuilalt segment de vârste
  • 16% se tem că-și vor pierde jobul în următoarele trei luni

Ce s-a întâmplat cu tinerii în criza din 2008 – 2013

  • rata șomajului la tineri a depășit 40% în rândul tinerilor din unele state (în 2013, în Grecia era de 59,1 %, în Spania – 55,9 %, Italia – 38,4 % și Portugalia – 38,3 %).
  • procentul tinerilor NEET (fără job și necuprinși în nicio formă de educație) a ajuns la cota record de 16% din populația europeană cu vârste între 15 și 29 de ani.
  • situația a afectat nu numai viața acestor tineri, ci și economia UE: costul acestor tineri NEET (ca total al beneficiilor plătite tinerilor șomeri, ale veniturilor nerealizate și ale impozitelor neîncasate) au fost estimate la peste 153 de miliarde de euro pe an, în timpul crizei din 2008 – 2013.

Starea de bine a tinerilor, mai afectată de criza Covid

Șocante sunt rezultatele referitoare la efectele crizei asupra stării de bine, întrucât au răsturnat statistica obișnuită:

20% din tineri au spus că s-au simțit singuri tot timpul sau aproape tot timpul, comparativ cu 15% în rândul celorlalți adulți; aceasta, în contrast cu datele din EQLS 2016 (sondajul european privind calitatea vieții), unde singurătatea era resimțită de 4% din tineri și 6% persoanele peste 34 de ani

tot în aprilie, 16% din tineri raportau stări de depresie, față de 12% ponderea la cei peste 34 de ani. Și aici, EQLS 2016 arăta o situație contrară: 5% din tineri și 7% din ceilalți adulți declarau că au trecut prin stări depresive:

Cu toate acestea, tinerii sunt mai optimiști și mai încrezători în instituțiile UE

În pofida efectelor negative ale crizei Covid-19, tinerii rămân ușor mai optimiști decât alte grupe de vârstă și au mai multă încredere în instituțiile UE:

  • 53% din ei s-au arătat optimiști în legătură cu viitorul lor, față 41% procentul optimiștilor în categoria persoanelor peste 50 de ani
  • nivelul de încredere în instituțiile europene exprimat de tineri (pe o scară de 1 la 10) este de 5,2, față de 4,3 – încredrea persoanelor de peste 34 de ani. Tinerii studenți ajung până la 5,8 încredere, iar în cazul tinerilor șomeri aceasta scade la 4,4.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.6.2020

Un raspuns

  1. Dragomir Sangeorzan
    1.6.2020, 7:42 pm

    S-a repetat deja. Generația mileniali și Z practic n-au prins bunăstare economică, iar tinerii adulți au ieșit „de pe băncile școlilor” direct într-o piață cu locuri de muncă slab plătite, sau bine plătite, dar în orașe cu chirii imense care acaparează veniturile.

Lăsați un comentariu


Stiri

Tombole și loterii pentru vaccinați, interdicții în spaţii publice neesenţiale pentru nevaccinați – măsuri prezentate coaliției pentru accelerarea vaccinării

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat marţi că a propus în şedinţa coaliţiei de guvernare adoptarea unui set de măsuri de accelerare a campaniei de… Mai mult

Europa

Asigurătorii germani se așteaptă la cereri de despăgubiri de 5,5 miliarde euro după inundații

Iulian Soare

Asociația asigurătorilor din Germania (GDV) a anunțat marți că industria estimează să primească cereri de despăgubiri de până la 5,5 miliarde euro în urma inundațiilor… Mai mult

Stiri

Consiliul local Sectorul 1 a mandatat-o pe Clotilde Armand să înceapă procedura de reziliere a contractului cu Romprest

Vladimir Ionescu

Consiliul Local al Sectorului 1 a mandat-o marți pe Clotilde Armand, cu 17 voturi pentru și nouă abțineri, să ceară în instanță rezilierea contractului pe… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Guvernul simplifică regulile achizițiilor publice ca să crească viteza procedurilor – proiect de OG

Adrian N Ionescu

În procesul de achiziții publice, o serie de documente vor fi eliminate, anumite termene vor fi scurtate, anumite obligații vor fi simplificate și vor fi… Mai mult

Stiri

Administrarea unei a treia doze de vaccin anti-Covid ar putea începe în septembrie – Valeriu Gheorghiță

Vladimir Ionescu

Personalul medical și persoanele vulnerabile ar putea fi vaccinate cu a treia doză împotriva Covid-19 începând din luna septembrie, în contextul creșterii numărului infectărilor cu… Mai mult

Stiri

Comandament pentru Situaţii de Urgenţă la Transporturi – posibile restricții de circulație din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

La Ministerul Transporturilor a fost convocat, marţi, Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cauza caniculei. Autorităţile anunţă că, în fncţie de situaţia din teren, ar… Mai mult

Stiri

BNR va asista Republica Moldova în reformarea sistemului financiar și aderarea la „Single Euro Payments Area”

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) va conduce un consorțiu de bănci centrale, care va acorda Republicii Moldova asistență privind consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării… Mai mult