Tinerii, cei mai loviți de Covid: de criza economică Covid

Dacă din punct de vedere medical, persoanele în vârstă sunt cele mai afectate de noul coronavirus, criza economică îi afectează mai serios pe tineri, conform unei analize a Eurofound.

Agenția tripartită a UE atrage atenția că primele date sunt îngrijorătoare și ridică temeri că s-ar putea repeta drama din timpul crizei financiare declanșate în 2008, în ceea ce privește situația tinerilor pe piața muncii.

Datele Eurostat colectate în primul trimestru arată un impact slab asupra șomajului – o creștere de la 6,5, la 6,6% la nivelul UE, dar mai accentuată în cazul tinerilor, a persoanelor între 18 și 34 de ani – de la 14,8%, la 15,2%.

Aceasta, în pofida faptului că telemunca a fost mai des întâlnită în rândul tinerilor: 43% dintre ei au început să lucreze de acasă, după izbucnirea epidemiei, comparativ cu 34%, ponderea media din rândul angajaților de peste 34 de ani.

Izolarea socială a fost impusă în multe state membre la sfârșitul lunii martie, astfel încât sunt așteptate datele din aprilie și mai pentru a constata proporțiile oficiale ale dezocupării.

Ceea ce se cunoaște cu certitudine, din toate crizele economice, este că tinerii sunt cel mai grav loviți, iar specificul crizei Covid-19 oferă premisele unei vulnerabilități suplimentare a acestor lucrători, pentru că:

• mulți dintre absolvenți ajung la intrarea pe piața muncii să lucreze în sectoare puternic afectate de pandemie: retail sau HORECA
• de asemenea, tinerii sunt angajați adesea prin contracte cu risc mare de a fi închise rapid – contracte pe perioadă determinată sau alte forme precare de muncă
• când șomajul urcă semnificativ, tinerii pierd în competiția cu cu colegii lor mai în vârstă, care au mai multă experiență.

Peste 10% din tinerii din Bulgaria, Ungaria și Portugalia au fost concediați

Un sondaj realizat de Eurofound arată că indicatorii de impact pe grupe de vârstă sunt similari, la tineri și la persoanele de la 35 de ani în sus, cu excepția disponibilizărilor:

• 6% din tinerii între 18 și 34 ani inclusiv au spus că și-au pierdut pentru totdeauna jobul, față de 5% din angajații peste 34 de ani. Rata depășește 10% în cazul tinerilor din Bulgaria, Ungaria și Portugalia.
• 23% au spus că și-au pierdut temporar locul de muncă, procent similar celui consemnat pentru restul angajaților
• aproape jumătate din tinerii lucrători (49%) au spus că li s-a redus numărul de ore de muncă, la fel ca și în rândul celuilalt segment de vârste
• 16% se tem că-și vor pierde jobul în următoarele trei luni

Ce s-a întâmplat cu tinerii în criza din 2008 – 2013

• rata șomajului la tineri a depășit 40% în rândul tinerilor din unele state (în 2013, în Grecia era de 59,1 %, în Spania – 55,9 %, Italia – 38,4 % și Portugalia – 38,3 %).
• procentul tinerilor NEET (fără job și necuprinși în nicio formă de educație) a ajuns la cota record de 16% din populația europeană cu vârste între 15 și 29 de ani.
• situația a afectat nu numai viața acestor tineri, ci și economia UE: costul acestor tineri NEET (ca total al beneficiilor plătite tinerilor șomeri, ale veniturilor nerealizate și ale impozitelor neîncasate) au fost estimate la peste 153 de miliarde de euro pe an, în timpul crizei din 2008 – 2013.

Starea de bine a tinerilor, mai afectată de criza Covid

Șocante sunt rezultatele referitoare la efectele crizei asupra stării de bine, întrucât au răsturnat statistica obișnuită:

20% din tineri au spus că s-au simțit singuri tot timpul sau aproape tot timpul, comparativ cu 15% în rândul celorlalți adulți; aceasta, în contrast cu datele din EQLS 2016 (sondajul european privind calitatea vieții), unde singurătatea era resimțită de 4% din tineri și 6% persoanele peste 34 de ani

tot în aprilie, 16% din tineri raportau stări de depresie, față de 12% ponderea la cei peste 34 de ani. Și aici, EQLS 2016 arăta o situație contrară: 5% din tineri și 7% din ceilalți adulți declarau că au trecut prin stări depresive:

Cu toate acestea, tinerii sunt mai optimiști și mai încrezători în instituțiile UE

În pofida efectelor negative ale crizei Covid-19, tinerii rămân ușor mai optimiști decât alte grupe de vârstă și au mai multă încredere în instituțiile UE:

• 53% din ei s-au arătat optimiști în legătură cu viitorul lor, față 41% procentul optimiștilor în categoria persoanelor peste 50 de ani
• nivelul de încredere în instituțiile europene exprimat de tineri (pe o scară de 1 la 10) este de 5,2, față de 4,3 – încredrea persoanelor de peste 34 de ani. Tinerii studenți ajung până la 5,8 încredere, iar în cazul tinerilor șomeri aceasta scade la 4,4.