Tiberiu Nițu și-a dat demisia marți după-amiază din funcția de procuror general al României, din cauza dosarului coloanelor oficiale în care DNA a cerut urmărirea penală a fostului vicepremier Gabriel Oprea.
Demisia sa vine cu doar patru luni înainte de încheierea mandatului de trei ani și după ce premierul Dacian Cioloș a declarat că Ministerul Justiției caută o soluție pentru revocarea acestuia.
Președintele Klaus Iohannis a aprobat demisia lui Tibeiru Nițu.
Atribuțiile lui Tiberiu Nițu au fost preluate de către adjunctul Bogdan Licu, iar Ministerul Justiției anunță că va începe procedurile pentru ocuparea postului:
“Decizia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a demisiona este un gest corect, de asumare a responsabilităţii şi de diminuare a prejudiciilor de imagine aduse Ministerului Public (…)
Ministrul justiţiei va declanşa cu celeritate procedura de ocupare a funcţiei vacantate’’, se arată într-un comunicat al ministerului.
Anunțul demisiei lui Tiberiu Nițu a fost făcut de acesta, în finalul unui comunicat al Parchetului General în care sunt enumerate rezultatele pozitive ale instituției menționate în MCV:
“Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie, în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate şi onoare – să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, spune Tiberiu Nițu, în comunicat.
Cum explică Tiberiu Nițu folosirea coloanelor oficiale:
- „Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege.
- Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.
- Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei.
- Măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare.
- În întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.”
O demisie grea
Discuțiile despre demisia sau revocarea procurorului general au început după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea pentru două abuzuri în serviciu: folosirea ilegală a coloanelor oficiale de către el și de către Tiberiu Nițu.
Săptămâna trecută, miercuri, procurorul general a fost convocat la Ministerul Justiției, dar nu a dorit să le dezvăluie nimic jurnaliștilor despre discuția purtată cu ministrul Raluca Prună.
Aceasta, al rândul ei, s-a limitat să spună că nu exclude nicio variantă, atunci când a fost întrebată de jurnaliști dacă se gândește la revocarea lui Tiberiu Nițu, în cazul în care acesta nu-și dă demisia.
Joi dimineața, procurorul general, membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii, nu s-a prezentat la ședința plenului, unde se aștepta că se va discuta și cazul său, ci s-a dus direct la birou.
Ulterior el anunța că nu-și dă demisia, deoarece a beneficiat de “măsurile de protecție prevăzute de lege”, iar investigațiile din dosarul DNA nu afectează activitatea sa ori a instituției.
Luni seara, 1 februarie, premierul a declarat că nu s-a luat nicio decizie în privința procurorului general, dar Ministerul Justiției analizează variantele de reacție.
El a confirmat că ministrul Justiției, Raluca Prună, a participat la prima parte a ședinței săptămânale pe care a avut-o luni cu președintele Klaus Iohannis, pentru a discuta această situație inedită și posibilele soluții:“A participat şi doamna ministru Prună (…) pentru a-l informa pe domnul preşedinte despre discuţiile pe care doamna ministru le-a avut zilele trecute cu domnul Niţu şi despre posibilităţile care există din partea noastră pentru a reacţiona la această situaţie”, a explicat premierul.
Dacian Cioloș a refuzat să spună dacă se va ajunge la revocarea: “Doamna ministru al justiţiei priveşte şi analizează aceste lucruri într-un mod foarte riguros. Nu ne putem juca cu astfel de lucruri (…) I-am cerut doamnei ministru să analizeze, conform legislaţiei, care sunt condiţiile în care eventual procurorul general poate să fie revocat şi să fie lucrurile foarte clare şi pentru noi şi în dezbaterea publică vizavi de acest lucru şi, în funcţie de aceasta, vom lua o decizie”.
Tiberiu Nițu, în dosarul lui Gabriel Oprea
Despre apariția numelui lui Tiberiu Nițu în dosarul coloanelor oficiale s-a aflat când DNA a cerut ridicarea imunității senatorului Gabriel Oprea pentru a-l cerceta pentru două acuzații de abuz în serviciu.
Singurii beneficiari ilegali ai coloanelor de însoțire sunt fostul vicepremier și procurorul general al României.
În calitate de ministru de Interne, Gabriel Oprea a semnat în aprilie 2014 un protocol cu Parchetul General prin care i se punea la dispoziție procurorului șef coloană oficială pentru deplasările prin București.
Din aprilie 2014 și până în octombrie-noiembrie 2015, Tiberiu Nițu ar fi folosit însoțitor de aproximativ 700 de ori (de două ori pe zi, media), în condițiile în care legea le permite însoțirea permanentă doar s președintelui României și prim-ministrului, precum și președinților celor două Camere ale Parlamentului (care nu au solicitat niciodată coloană oficială).
Asta, deși procurorul general beneficiază legal de însoțitor SPP și mașină:
“Niciunul dintre actele normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară“, preciza DNA într-un comunicat.
Cum a fost numit Tiberiu Nițu în fruntea procurorilor
Procurorul Nițu a ajuns la Parchetul General în 2013, în urma unor negocieri deloc transparente între președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta.
Inițial, propunerea numelui său a fost refuzată de președintele de atunci, Traian Băsescu, sub pretextul că ministrul Justiției de la vremea aceea, Mona Pivniceru, nu prezentase și criteriile pe baza căreia a făcut nominalizarea.
În luna mai însă, după negocierile purtate de președinte și premier în cadrul celebrului Pact de coabitare, Tiberiu Nițu (coleg de facultate cu fostul premier) este propus și numit la Parchetul General, la contrapartidă cu numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA.
Procedura spune că ministrul justiției propune și președintele numește, așa încât Traian Băsescu avea nevoie de Robert Cazanciuc (rudă cu Victor Ponta), pentru ca Laura Kovesi să îi ia locul lui Daniel Morar la DNA.
Comisia Europeană: 2016 – an test pentru justiție
Tiberiu Nițu pleacă de la Parchetul General cu puțin înainte de a i se încheia mandatul de trei ani. În luna mai expiră mandatul acestuia și al procurorului-șef de la DNA, două posturi cheie pentru evoluția independenței justiției.
Exact așa este sunt tratate aceste numiri și în Raportul MCV făcut public miercuri, unde se spune că 2016 va fi un an-test în multe domenii, în primul rând în ceea ce privește alegerile de la Parchete:
- Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.
- Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor
- Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt
Urmărește-ne pe Google News
