Managerii din construcții și din comerț se așteaptă la o creștere accentuată a prețurilor în perioada martie-mai, în condițiile în care și managerii din industria prelucrătoare și cei din servicii se așteaptă la rândul lor la creșteri semnificative ale costurilor, reiese din cel mai recent barometru privind tendințele în evoluția activității economice realizat de Institutul Național de Statistică (INS).
Rata anuală a inflației a accelerat în februarie la 15,5%, de la 15,1% cu o lună înainte, pe fondul accelerării creșterilor de prețuri la produsele alimentare. Procentul a depășit așteptările analiștilor, media prognozelor economiștilor chestionați de Bloomberg fiind de 15,3%. Principala cauză a fost prețurile volatile ale unor categorii de alimente.
Nu doar acestea au surprins însă în februarie. Inflația CORE2 ajustat (inflația de bază, cea care nu ia în calcul prețurile administrate, prețurile mărfurilor volatile, ale tutunului și alcoolului), indicator atent urmărit de Banca Națională a României (BNR), a urcat la 15,1%, de la 14,9% în ianuarie.
Rata anuală a inflației ar trebui să coboare la 7% în acest an
Conform celei mai recente prognoze BNR, rata inflației va coborî la 4,2% anul viitor, de la 7% la sfârșitul acestui an.
Cu ocazia publicării Raportului asupra inflației din februarie, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a precizat că deși prognoza a fost îmbunătățită, companiile se confruntă în continuare cu o inflație a costurilor de producție. Aceasta împinge în sus inflația CORE2 ajustat (care nu ține seama de prețurile volatile), care influențează la rândul său inflația generală.
”Grosul rămâne în CORE2 ajustat, adică inflația pe care o influențăm noi. Apare întrebarea dacă e cazul să strângem mai tare cererea. Avem o inflație de costuri, deci nu știu în ce măsură strângând cererea, e o discuție aici, îți afectează inflația. Producătorii au costuri ridicate, le reduci cererea, îi bagi și mai rău în recesiune. Atenție mare spun eu. Este o temă recurentă”, a comentat guvernatorul.
Așteptări privind mersul activității economice
Managerii din toate sectoarele anticipează o creștere a activității economice, cu excepția managerilor din comerț care nu se așteaptă la o evoluție prea favorabilă a consumului în următoarele trei luni. Pe de altă parte, comerțul este singurul sector care plănuiește creșteri consistente ale numărului de angajați pe termen scurt, în vreme ce în celelalte ramuri se anticipează o relativă stabilitate a personalului.
Specialiștii sunt totuși de acord că ritmul de creștere al economiei locale ca încetini în acest an.
”Creșterea economică va decelera probabil sub potențialul în 2023 (+2,1% este estimarea noastră), deoarece cererea externă este considerată neutră din punct de vedere al creșterii, în timp ce politicile interne ar trebui să găsească un echilibru strâns între susținerea economiei și nevoia de a combate inflația și de a consolida finanțele publice”, punctează economiștii Erste.
Investițiile a urma să fie principalul motor de creștere, în contextul în care consumul gospodăriilor ar trebui să fie aproape neutru, din cauza epuizării economiilor din perioada pandemiei și a erodării puterii de cumpărare ca urmare a avansului inflației.
Comisia Europeană și-a revizuit în sus prognoza de creștere pentru România de la 1,8% din PIB la 2,5% din PIB.
***
Urmărește-ne pe Google News
