Rata anuală a inflației a accelerat în februarie la 15,5%, de la 15,1% cu o lună înainte, pe fondul accelerării creșterilor de prețuri la produsele alimentare, reiese din datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Procentul a depășit așteptările analiștilor, media prognozelor economiștilor chestionați de Bloomberg fiind de 15,3%.
”Surpriza privind rata inflației din februarie a venit de la o creștere mai puternică a prețurilor volatile ale legumelor, această categorie de bunuri fiind și principalul motiv din spatele erorii noastre de prognoză”, se arată într-un raport transmis de specialiștii BCR investitorilor.
Față de luna precedentă, cele mai mari variații de prețuri s-au înregistrat la legume (+6,35%), fructe proaspete (+4,88%) ș cartofi (+4,61%).
Nu doar prețurile volatile au surprins în februarie. Inflația CORE2 ajustat (inflația de bază, cea care nu ia în calcul prețurile administrate, prețurile mărfurilor volatile, ale tutunului și alcoolului), indicator atent urmărit de Banca Națională a României (BNR), a urcat în februarie la 15,1%, de la 14,9% în ianuarie.
Procesul dezinflaționist nu va fi unul ușor
Tendința este similară celor observate și la nivelul altor economii din UE, unde după scăderi peste așteptări ale ratelor inflației, acestea s-au stabilizat pe o tendință descendentă mai lentă, a precizat Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, pentru CursdeGuvernare.
”Procesul dezinflaționist va continua, dar nu va fi un drum ușor. Inflația de bază crește și a afectat anticipațiile, dar tot cred că vom încheia anul cu o inflație de o singură cifră. De asemenea, trebuie să avem în vedere că în perioada următoare nu vom mai avea rate ale inflației atât de mici ca între precedentele crize, financiară și pandemică. Dacă atunci acestea erau de 0%-2%, acum ar putea fi de 2%-4%”, este de părere Adrian Codîrlașu.
Aceasta este împărtășită și de specialiștii BCR, care anticipează un nivel al inflației de 7,7% pentru sfârșitul acestui an.
”Credem că vârful inflației de bază este în urmă. Anticipăm că inflația de bază va scădea la un nivel de o cifră la sfârșitul acestui an și va rămâne peste inflația generală pe întregul orizont de proiecție”, notează economiștii băncii austriece.
Ei se așteaptă ca inflația să rămână ridicată pe termen scurt (la circa 14%), înainte de a scădea accentuat la începutul trimestrului al doilea, pe fondul efectului de bază puternic
Scumpirile alimentelor, principalul motor al inflației
Astfel, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35% față de februarie 2022, semnificativ mai mult decât mărfurile nealimentare (12,73%), respectiv serviciile (10,38%).
Pe categorii de produse, cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la:
- zahăr: +63,56%;
- unt: +44,85%;
- margarină: +34,89%;
- cartofi: +34,82%;
- ouă: +34,59%.
În ceea ce privește produsele nealimentare, energia continuă să fie principalul motor de creștere a prețurilor. Gazele naturale erau în februarie cu 41,94% mai scumpe decât în urmă cu un an, iar energia electrică cu 27,2%.
La categoria servicii, cele mai semnificative scumpiri au fost raportate la: apă, canal, salubritate (+24,15%), CFR (+21,18%), transport aerian (+17,16%), transport rutier (+17,06%) și restaurante, cafenele și cantine (+16,24%).
Față de luna precedentă, prețurile au înregistrat un avans de aproape 1%, în principal din cauza evoluției prețurilor alimentelor (+1,85% față de ianuarie).
Rata anuală a inflației în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care permite comparații europene, a fost de 13,4%.
Prognoze: când se temperează scumpirile
Cu ocazia publicării Raportului asupra inflației din februarie, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a precizat că deși prognoza a fost îmbunătățită, companiile se confruntă în continuare cu o inflație a costurilor de producție. Aceasta împinge în sus inflația CORE2 ajustat (care nu ține seama de prețurile volatile), care influențează la rândul său inflația generală.
”Grosul rămâne în CORE2 ajustat, adică inflația pe care o influențăm noi. Apare întrebarea dacă e cazul să strângem mai tare cererea. Avem o inflație de costuri, deci nu știu în ce măsură strângând cererea, e o discuție aici, îți afectează inflația. Producătorii au costuri ridicate, le reduci cererea, îi bagi și mai rău în recesiune. Atenție mare spun eu. Este o temă recurentă”, a comentat guvernatorul.
Proiecția CORE2 ajustat este ceva mai mare decât cea din noiembrie. Revizuirea în sus este determinată de magnitudinea mai ridicată a scumpirilor recente, în special pe segmentul bunurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, precum și pe anticiparea unor presiuni mai mari și mai persistente din partea costurilor de producție pe termen mediu.
”Ca să mă exprim mai simplu, factorul principal al creșterilor de prețuri de anul trecut a fost categoric sub structura energetică a IPC. Creșterile prețurilor la energie s-au transferat treptat asupra celorlalte prețuri și acestea au rămas în T4, celelalte componente – CORE2 ajustat -, au rămas partea cea mai consistentă a creșterilor de preț”, a precizat Mugur Isărescu.
Conform celei mai recente prognoze BNR, rata inflației va coborî la 4,2% anul viitor, de la 7% la sfârșitul acestui an.
***
Urmărește-ne pe Google News
