vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 mai, 2021

Bursele asiatice au înregistrat scăderi substanțiale, joi, preluând de la piețele americane marile îngrijorări de miercuri, cauzate de cel mai înalt nivel al inflației în SUA din 2008 încoace, ca și de semnele inflaționiste din China.

Teama de supraîncălzirea economiei (printr-un ritm de relansare prea rapid) a dus, și la Tokio, la scăderea indicelui japonez Nikkei 225 cu 2,29% (o proporție foarte mare pentru o bursă mare și stabilă în general), după ce în SUA,  DOW Jones a pierdut 1,99% și S&P a scăzut cu 2,14%.


Indicele american al prețurilor de consum a urcat până la 4,2% în ultimele 12 luni încheiate în aprilie, de la 2,6% în martie, iar piețele au reacționat așteptându-se la o creștere a dobânzilor mai rapidă decât ar dori-o și Federal Reserve (Fed, banca centrală a SUA).

Creșterea prețurilor de producție industrială din China au amplificat temerile, potrivit cărora relansarea economiei chineze este mai rapidă decât ar firesc pentru restabilirea echilibrelor economice.

(Citiți și: „Secretarul se stat al SUA: China acţionează “mai represiv”, “mai agresiv”)

Analiștii se întreabă dacă nu cumva relaxarea restricțiilor și entuziasmul vaccinării împotriva coronavirusului nu au accelerat prea mult marile economii.

De la prăbușirea din criză la teama de redresarea prea rapidă

Relansarea vine într-un mediu economic deja inundat de mii de miliarde de dolari prin ajutoare împotriva efectelor restricțiilor și în stimulente pentru redresare, bani care continuă să curgă și să alimenteze consumul și inflația.


Piețele nu au mai așteptat ca economiștii să finalizeze dezbaterea dacă Fed își va schimba politica și va trece la creșteri de dobândă, care să pondereze avântul inflaționist. Până acum, Fed a afirmat că își va adapta politica monetară doar când relansarea se va fi consolidat.

Unii economiști spun că vârful de inflație anunțat miercuri în SUA nu ar fi suficient pentru o decizie tranșantă a Fed, alții spun că nu este vorba doar de un vârf al evoluției inflației ci de o tendință.

Vestea negativă a inflației vine într-o piață deja avertizată că seria de maxime istorice ale indicilor bursieri (înregistrată înclusiv la Bursa de Valori București – BVB) este nefirească într-o criză economică de amploarea celei  produsă de pandemie.

Inputurile care contrariază pe filiera chineză

Creșterea prețurilor de producției industrială în China vine în tandem cu creșterea exporturilor, îmbucurătoare – în principiu, căci înseamnă că există cerere în lume, atât pentru produsele chineze cât și pentru cele de care China are nevoie, și deci impulsuri serioase de relansare economică.

Producția industrială în China a crescut cu 14,1% în martie, iar vânzările cu amănuntul cu 34,2%.

China are însă reputația de exportatoare de inflație, ca urmare a regimului strict controlat al monedei sale naționale, ca și a prețurilor de vânzare a mărfurilor sale, adesea acuzate de dumping.

Yuanul, moneda chineză, aproape că nu a reacționat la veștile care ar fi trebuit să-l afecteze, dar una dintre cauze este că s-a oprit după o retragere anterioară.

O altă cauză este, însă, aceea că dealerii își reevaluează pozițiile în perspectiva eventuală a sfârșitului erei dolarului ieftin.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: