Veniturile din taxa pe viciu (instituită pentru produse din tutun, țigări etc.) nu mai intră în bugetul Ministerul Sănătății, ci vor merge la buget de stat, de unde vor fi distribuiți cum cred de cuvință guvernanții, conform OUG prezentat marți seara de Eugen Teodorovici.
Taxa pe viciu reprezintă 12% din accizele la aceste produse (aproximativ 200 de milioane de euro) și este virată direct în bugetul Ministerului Sănătății, cu următoarele destinații:
- investiţii în infrastructură şi dotări la unităţile publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi la spitalele publice din reţeaua autorităţii administraţiei publice locale
- finanţarea programelor naţionale de sănătate (parte din dotarea secțiilor Anestezie Terapie Intensivă s-a făcut dina cești bani, de exemplu)
- rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii speciale
Începând cu anul viitor, aceste sume merg la bugetul de stat, pentru ca Ministerul de Finanțe să le distribuie ulterior beneficiarilor (Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii), acolo și cum va considera de cuviință.
În ceea ce privește banii existenți în acest moment la Ministerul Sănătății, în acest fond special, adică necheltuiți, ei vor fi transferați la bugetul de stat.
Este o schimbare a filosofiei bugetare, pentru a controla cheltuirea acestor sume și impactul alocărilor, a explicat ministrul Eugen Teodorovici:
Este vorba doar despre o reașezare a filosofiei bugetare (…) Singura modificare este că aceste sume nu se mai duc către aceste ministere, neștiind și neavând o situație foarte clară, câte se duc, pe ce se cheltuie aceste sume, banii intră la bugetul de stat și Ministerul de Finanțe alocă cel puțin aceleași sume, an de an, aceleași sume, pentru a ști exact unde sunt ele alocate, cum se cheltuie și dacă și-au atins la final de an efectul scontat.
Măsura îngrijorează bolnavii și pe cei care activează în domeniu, ținând cont că banii erau considerați insuficienți și acum există riscul ca guvernanții să nu vireze integral fondurile către destinațiile stabilite, întrucât uriașele goluri bugetare estimate pentru anul viitor vor trebui acoperite în limita deficitului de 3%.
Magda Ciobanu (foto), medic pneumolog tabacolog la Institutul Marius Nasta:
Este cireașa de pe colivă! Este de neimaginat (ce se întâmplă – n. red.)! Asta era problema (controlul cheltuirii banilor – n. red.)? Ok, sunt total de acord, este necesar, mai ales când este vorba despre sistemul de sănătate. Dar, hai să îmbunătățin managementul.
Ai programele naționale de sănătate. Nu ești mulțumit de rezultate? Creează mecanismul, care este foarte ușor de făcut, nu ai nevoie de care oamenii competenți să ajungă să gestioneze o problemă. Pune criterii de evaluare și dacă nu au cheltuit banii i-ai dat afară.
Noi avem și nevoi neprevăzute. Ce faci? Trecutul recent ne arată că putem avea cheltuieli neprevăzute, iar când e vorba de sănătate nu poți să aplici aceleași principii ca și la o firmă privată (…)
Avem și aspectul etic, pentru care a și fost introdusă această taxă (în 20o7 – n. red.). Fumătorii plătesc taxa pe viciu, nu producătorul de țigări, un fel de asigurare suplimentară pentru faptul că el se îmbolnăvește mai des, mai grav și sistemul cheltuieșie cu ei. De aceea, o parte din bani ajunge în programele de sănătate.
Printre cei afectați s-ar putea număra bolnavii de TBC, care anul trecut de exemplu,
În opinia Cătălinei Constantin (foto), preşedintele Asociaţiei pentru sprijinirea pacienţilor cu TB-MDR.
Este o tragedie greacă, de exemplu, cu identificarea cazurilor de tuberculoză. S-a reușit, cu ajutorul celor din Ministerul Sănătății realizarea unui proiect, în care sunt implicate și cinci ONG-uri. Există o caravană care merge în județe și identifică bolnavi, aceștia sunt îndrumați spre spitalizare, li se asigură suport psihologic și social (…)
Este un aps foarte mic, la ce nevoi sunt în România, dar eu sunt atât de fericită că se întâmplă (…)
Tratamentul trebuie să inetrvină cât mai rapid, pentru că este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire – pacientul respectiv poate să infecteze 10 persoane și din acele 10 persoane, măcar una va face boala.
Potrivit ultimului studiu realizat studiu la solicitarea Iniţiativei 2035 fără Tutun, o treime din populaţia României fumează, cei mai multe dintre aceste persoane având vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani. Majoritatea lor are studii superioare, venituri mari şi locuiește în urban.
Statistica tuberculozei în România
Incidența tuberculozei în România este cea mai amre din UE – de șase ori peste media la nivel comunitar.
- 21.167 bolnavi de tuberculoză existau în România în anul 2016
- Cea mai mică rată de vindecare din UE
- 1 din 4 cazuri de tuberculoză diagnosticate în UE în 2015 sunt în România
- 1.055 de oameni au murit în România din cauza TBC doar în anul 2015
- 12.790 cazuri noi și recidive înregistrate în România în anul 2016
- Oamenii afectați de TBC provin în special din rândul populației tinere și active
- București, Dolj, Iași, Bacău și Constanța: județele cu cele mai multe cazuri din România
- Anual sunt depistate peste 500 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la tratament
- Conform estimărilor OMS, în România ar trebui diagnosticate anual 800-1000 de cazuri noi de TBC rezistentă la tratament
- Lipsa echipamentelor și consumabilelor necesare unui diagnostic corespunzător duce la depistarea a doar 500 – 600 de cazuri anual.
- Majoritatea medicamentelor pentru tuberculoza rezistentă la tratament nu sunt astăzi disponibile pacienților din România prin programele derulate de statul român. Organizațiile internaționale asigură în România medicamentele esențiale pentru tratarea unui număr limitat de bolnavi de tuberculoză.
- Anul trecut, lipseau dintre cele 28 de medicamente recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru tratarea tuberculozei. Dintre medicamentele esențiale, opt nu sunt incluse deloc în lista medicamentelor compensate pentru pacienţii români, iar cinci sunt compensate doar pentru pacienţii care sunt diagnosticaţi şi cu HIV.
Urmărește-ne pe Google News
