fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

de Adrian N Ionescu , 22.4.2021

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să ne ajute nici măcar când e vorba de produse bio, care se obțin, de obicei pe plantații mici.
Cu doar 2,9% suprafață ecologică din totalul suprafeței agricole, România se clasează pe ultimele locuri la produsele agricole cu valoare adăugată mare. Media europeană e de 8,5% din suprafață – iar performerii sunt Elveția (25%), Suedia și Estonia cu 20%, Italia și Cehia cu 15%. Germania și FRanța au câte 7,7% din suprafață ecologică din totalul suprafeței agricole.

Astfel că e bine nu doar să fim atenți la ”produsele românești” din piețe – ci, în primul rând, să reflectăm la soluțiile care pot monetiza în România acest uriaș potențial.

***

Agricultura ecologică din România se dezvoltă greu și mai mult de jumătate din suprafața de peste 270.000 de hectare, certificată ca atare, este destinată recoltelor care la care nu se adaugă valoare prin procesare, cum sunt cerealele (33% din suprafața ecologică), în cea mai mare exportate.

În aceeași statistică intră și pășunile (24%), necultivate dar unde cresc animale de asemenea exportate (unele vii), potrivit datelor oficiale.

Tot restul de suprafață agricolă ecologică este insuficient  în comparație cu marea varietate de produse bio, pe care, de altfel, România le importă.

Pe de altă parte, agricultura ecologică din România  acoperă doar 2,9% din suprafaţa agricolă a României, a cincea cea mai mică din UE, după Malta (0,5%), Irlanda (1,6%), Bulgaria (2,3%) și Regatul Unit (câte 2,6%), potrivit datelor Eurostat.

Ținta Comisiei Europene până în 2030 este ca UE să folosească 25% din terenurile sale agricole pentru agricultura ecologică.

(Citiți și: „UE își pregătește agricultură bio pe 25% din terenurile agricole: În România nici măcar agricultura de subzistență nu mai e ecologică”)

„Dorim ca suprafața cultivată în sistem ecologic să ajungă la 15-20% în perioada următoare”, își propune ministrul Agriculturii, Adrian Oros, încă de astă toamnă.

Tabloul sărac al agriculturii bio din România

Importurile de produse bio acoperă circa 80% din piața autohtonă, care era de circa 65 de milioane de dolari în 2018, potrivit celor mai recente estimări citate de Departamentul de Agricultură al SUA (USDA).

Statistici parțiale spun că segmentul produselor bio a crescut în prima jumătate a anului 2020 față de aceeași perioadă din 2019 cu 18%. Ritmul de creștere a fost mai scăzut față de 26%, cât se înregistrase în S1 / 2019 față de S1 / 2018, potrivit unei analize realizată anul trecut de RetailZoom.

Pe de altă parte, problemele agriculturii românești în ansamblu se reflectă și în dezvoltarea sectorului său ecologic, despre care USDA spune că are „perspective pozitive”, de creștere anuală de 10 – 15%.

Cea mai mare problemă este polarizarea suprafețelor ecologice, fiind evidentă disproporția în defavoarea produselor cu valoare adăugată ridicată.

Din cei 10.405 de operatori ecologici certificați la nivelul anului trecut, numai 402 erau procesatori, potrivit evidențelor Ministerului Agriculturii (MADR).

În 2019, din suprafața totală de 395.576 ha cultivată în sistem ecologic, ponderea cea mai mare o dețin cerealele (32%), urmate de

  • culturile permanente pășuni și fânețe 24%,
  • culturile industriale 19%,
  • plante recoltate verzi (furaje) 8,46%,
  • culturi permanente (livezi, vită-de-vie, arbuști fructiferi) 4,85%,
  • leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase) 1,82%,
  • legume proaspete 0,17%,
  • plante tuberculifere și rădăcinoase 0,13%, potrivit unei analize SWOT a MADR pentru Planul Național Strategic în sector.

Interminabila problemă a asocierii

Faptul că suprafața agricolă a României este fărâmițată în mici ferme sau numai gospodării, nu ajută. Micii fermieri nu  au resurse pentru a urma cursul costisitor al conversiei care să-i ducă la o producție ecologică certificată.

„Exportăm subvenții”, spunea Adrian Oros, ministrul Agrigulturii, la conferința „Capitalul autohton – nivelul următor: planurile de adecvare și de internaționalizare în noua economie post-Covid”, organizată de CursDeGuvernare, la sfârșitul lunii trecute.

(Citiți și: „VIDEO INTEGRAL ȘI SINTEZĂ #CovidAgri/Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii”)

Ca urmare, „când sunt accesate măsurile de finanțare, membrii unei cooperative, au din start 20% intensitate de sprijin mai mare. Dacă jumătate dim membrii acelei cooperative sunt sub 40 de ani, mai au încă 10% și încă 10% dacă vin din zone cu constrângeri naturale”, a spus Adrian Oros.

Planurile Ministerului Agriculturii au în vedere ca în Planul său Național Strategic, circa 550 de milioane de euro să fie dedicați agriculturii ecologice, potrivit oficialului citat.

Problema este că acești bani vor fi dificil de obținut de cei 10.405 „operatori înregistrați în agricultura ecologică în 2020”, potrivit 2020, dacă aceștia nu se vor asocia.

Subvenții și costuri (dis)proporționate

Contează însă și destinația banilor. La nu mai puțin de 580 de milioane de euro s-a ridicat suma totală autorizată în anul calendaristic pentru așa numita „plată pentru înverzire”, sau „plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu” pentru:

  • diversificarea culturilor;
  • menținerea pajiștilor permanente existente;
  • prezența  unei  zone  de  interes  ecologic  pe suprafață agricolă (ZIE)”, potrivit raportului de activitate al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agriculturii (APIA) pe 2020.

În schimb, sprijinul pentru cele 6 pachete de sprijin ale conversiei la metodele de agricultură ecologică și de menținere a practicilor specifice acesteia, a fost de de peste 7 ori mai mic (80,5 mil. euro).

Sprijinul acordat pentru conversie variață de la 39 euro / hectar de pajiște la 530 de euro / hectar de vie și 620 euro / hectar de livezi. Sprijinul pentru menținerea metodelor de agricultură ecologică variază între 73 de euro și 479 euro pentru vii, potrivit APIA.

În același timp, tarifele de certificare și de inspectie anuale sunt de sute de euro anual.

Alte punctele slabe, oportunități și amenințări

Analiza SWOT (versiune nedefinitivă) a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) mai remarcă următoarele:

  • Puncte slabe precum:
    • ponderea procesatorilor de produse ecologice „foarte scăzută (2,3%)” și,
    • „procentul scăzut al exploatațiilor zootehnice care implementează regulile de agricultură ecologică”
  • Amenințări precum:
    • creșterea discrepanțelor între dotările tehnologice și digitizare dintre fermele mari și fermele mici și mijlocii, cu repercusiuni în domeniul concurenței pe piață a acestora;
    • scăderea procentului de animale crescute sub agricultura ecologică (în special ovine și caprine)
    • lipsa sau insuficiența cunoștintelor profesionale de marketing, comunicare, business;
    • competitivitate redusă a entităților de cercetare inovare naționale în raport cu omologii din spațiul european în planul competițiilor de proiecte lansate la nivel european, cu repercusiuni asupra creșterii competitivității fermelor.
  • Puncte tari
    • Nivel bun al calității resurselor de apă din punct de vedere chimic și ecologic, 83% din sursele de apă monitorizate fiind de calitate bună și doar 7% fiind de calitate slabă
    • Creșterea interesului consumatorilor față de produsele obținute în agricultura ecologică și prin intermediul altor practici agricole prietenoase cu mediul
  • Oportunități
    • Sprijin UE pentru promovarea produselor de calitate, agricultura ecologică, investiții în exploatații sustenabile, inovare și pentru bunăstarea animalelor

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult