joi

25 iulie, 2024

2 iunie, 2016

ponta tariceanuFoștii premieri Victor Ponta și Călin Popescu-Tăriceanu vor depune, săptămâna viitoare, un proiect de lege pentru transpunerea în România a Directivei europene privind respectarea drepturilor omului și a prezumției de nevinovăție.

„Săptămâna viitoare (…) vom depune în Parlament un proiect de lege care, practic, transpune în legislația din România exact ce înseamnă transpunere — Directiva europeană privind respectarea drepturilor omului și a prezumției de nevinovăție. Cea pe care tovarășa Prună (ministrul Justiției, Raluca Prună – n. red.), de la securitate, a zis că nu vrea să o transpună, pentru că în România drepturile sunt un lux. (…) Nu mi s-a mai întâmplat, eu am fost prim-ministru patru ani, el (Călin Popescu-Tăriceanu – n.red) patru ani. E o directivă europeană care se referă la drepturile omului pe care doamna Prună refuză să o transpună. Călin Popescu-Tăriceanu, senator, și eu, deputat, o redepunem”, a declarat Victor Ponta, la RTv.

Fără cătușe în public, în cazul persoanelor cercetate

Directiva UE 2016/343 privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil a fost publicată pe 15 martie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


Ea prevede, printre altele, că autoritățile competente din statele membre ar trebui să se abțină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanță sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică precum cătușele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuștile.

Excepția fac situațiile în care aceste măsuri sunt necesare din motive specifice cauzei, fie legate de securitate (pentru a nu-i răni pe alții sau a nu-și face rău lor înșiși, penyru a nu distruge bunuri etc.), fie legate de împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se sustrage urmăririi sau de a avea contact cu persoane terțe, cum ar fi martorii sau victimele.

Ce conține Directiva

Directiva cuprinde noi norme care vor garanta prezumția de nevinovăție a persoanelor pe care poliția sau autoritățile judiciare le acuză sau le suspectează de comiterea unei infracțiuni, reguli menite să asigure respectarea unor drepturi fundamentale. În principiu consolidează respectarea acestor drepturi în UE:

  • Nevinovăție până la dovedirea vinovăției. Este interzisă orice manifestare publică din partea autorităților care ar putea sugera vinovăția, înainte de aflarea verdictului. O definiție comună a prezumției de nevinovăție va fi valabilă pentru toate statele membre.
  • Sarcina probei revine acuzării. Nu persoana acuzată este cea care trebuie să își dovedească nevinovăția. Orice îndoială este în beneficiul persoanei suspectate sau acuzate.
  • Dreptul la tăcere. Dreptul de a tăcea și de a nu se auto-incrimina sunt de asemenea protejate. Acestea nu trebuie interpretare împotriva suspecților și acuzaților ca o recunoaștere a vinovăției pentru a obține condamnarea lor.
  • Dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Este un drept esențial care garantează un proces echitabil. Încălcarea acestui drept va acorda persoanelor suspectate sau acuzate dreptul la un nou proces.

Această reglementare face parte dintr-un pachet privind consolidarea drepturilor persoanelor suspectate și acuzate prin stabilirea unor standarde minime comune privind drepturile la un proces echitabil. Din acest pachet au fost adoptate trei documente, care se aplică deja, și alte trei sunt în curs de adoptare sau implementare:

  • Directiva privind prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (adoptată la data de 12 februarie 2016)
  • Directiva privind garanțiile speciale pentru copii, asupra căreia Parlamentul European, Consiliu și Comisia au convenit în luna decembrie 2015 (nu a fost încă adoptată de Consiliu)
  • Directiva privind asistența judiciară provizorie pentru persoanele care sunt private de libertate și asistența judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare (se negociază)

Polemica dintre Victor Ponta și Raluca Prună


Fostul premier Victor Ponta a acuzat-o de mai multe ori pe Raluca Prună că amână intenționat aplicarea acestei reglementări.

Directiva a fost însă adoptată abia la jumătatea lunii martie și statele membre au un termen de doi ani (până în martie 2018) pentru a implementa aceste măsuri la nivel național.

Acuzațiile fostului premier vin în condițiile în care România este în întârziere cu transpunerea a zeci de directive, în unele cazuri restanțele fiind de ordinul anilor, în cazul unora riscându-se un infringement.

raluca prunaRaluca Prună a răspuns săptămâna trecută unuia dintre atacurile lui Victor Ponta amintind că în timpul acestuia au fost ignorate mai multe directive cu termen limită depășit deja:

„Salut o preocupare pe care nimic nu o anunța privind transpunerea în termen a directivelor UE.

E preocuparea celor care, deși au putut, nu au făcut. Doctorii în drept știu deja: termenul general de transpunere în dreptul intern al unei directive este de regulă 2 ani (uneori chiar 3 ani).

România nu are chiar un track record impecabil în materia asta (adesea din vina nemijlocită a doctorilor). Numai OUG 18/2016 a transpus un număr de 4 directive pentru care termenul de transpunere era depășit uneori chiar de… 6 ani”, a scris Raluca Prună pe contul său de Facebook.

Ea a anunțat că prioritatea Ministerul Justiției este, în acest moment, transpunerea directivei privind confiscarea extinsă.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: