China „va fi cu siguranţă reunificată”, a declarat preşedintele Xi Jinping în discursul său de Anul Nou. Liderul de la Beijing i-a îndemnat pe „toți chinezii, de pe ambele părți ale Strâmtorii Taiwan”, să „fie legați de un obiectiv comun și să împărtășească gloria reînnoirii națiunii chineze”.
În timpul întâlnirii sale cu preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, la jumătatea lunii noiembrie, Xi Jinping a spus deja că reunificarea Taiwanului este „inevitabilă”, amintește AFP, agenție preluată de Agerpres.
China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a reuşit încă să o reunifice cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil în 1949.
Beijingul, care nu a renunţat la cucerirea insulei prin forţă, a exercitat o presiune militară şi economică puternică asupra Taiwanului de la venirea la putere, în 2016, a lui Tsai Ing-wen, membră a Partidului Democrat Progresist (DPP), care, potrivit Chinei, insistă asupra independenţei.
Taipeiul susţine că Beijingul a crescut presiunea militară în jurul insulei în ultimele luni, în contextul apropierii alegerilor prezidenţiale din ianuarie.
Preşedinta Taiwanului, cu 2 săptămâni înainte de alegeri: Mă aştept la o „coexistenţă paşnică” de durată între Taipei şi Beijing
Invitată să reacţioneze la declarația lui Xi Jinping, preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, le-a spus jurnaliştilor: „Deciziile trebuie luate conform voinţei comune a poporului taiwanez. Până la urmă, suntem o ţară democratică. Tipul de relaţie pe care îl stabilim cu China în viitor trebuie să fie determinat de procedurile noastre democratice, în vederea ajungerii la o decizie finală”.
„Sperăm că cele două părţi (ale strâmtorii Taiwan) vor relua schimburile sănătoase şi durabile cât mai curând posibil. Sperăm totodată că cele două părţi vor căuta împreună o cale stabilă şi pe termen lung pentru o coexistenţă paşnică (…)”, a afirmat Tsai în discursul său de Anul Nou, ultimul înainte ca mandatul ei să se încheie în mai.
Alegeri prezidenţiale şi legislative urmează să aibă loc în 13 ianuarie în Taiwan şi vor fi analizate în detaliu în China şi Statele Unite din cauza importanţei lor pentru viitorul relaţiilor dintre insula autonomă şi Beijing.
Beijingul a întrerupt comunicarea la nivel înalt cu guvernul lui Tsai de la alegerea acesteia din 2016 şi şi-a crescut presiunea militară, diplomatică şi economică asupra teritoriului taiwanez, pe care îl consideră parte din RP Chineză, potrivit AFP.
Tsai, care refuză să recunoască pretenţiile teritoriale ale Chinei, a insistat în discursul său pe necesitatea ca Taiwanul să apere democraţia.
„Pe fondul revenirii conflictului dintre democraţie, libertate şi autoritarism în lume, singura opţiune pentru Taiwan în viitor este să continue să susţină democraţia şi să protejeze pacea”, a apreciat Tsai.
Taiwan ia în considerare aderarea la Curtea Penală Internațională, pentru a descuraja invazia Chinei
Guvernul taiwanez ia în considerare posibilitatea de a adera la Curtea Penală Internațională, în parte pentru a spori efectul de descurajare a unui atac sau a unei invazii chinezești.
Susținătorii spun, de asemenea, că acest lucru ar contribui la universalizarea sistemului juridic internațional, care are o prezență redusă în Asia, și ar spori participarea globală a Taiwanului într-un moment în care Beijingul încearcă să îl țină cât mai izolat posibil.
Curtea a fost înființată prin Statutul de la Roma, care a definit patru crime internaționale de bază: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Aceasta funcționează din 2002, judecând zeci de presupuși criminali de război. În martie, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, pentru deportarea forțată a copiilor din Ucraina.
Aderarea Taiwanului la CPI ar permite investigarea și emiterea de mandate de arestare împotriva liderului chinez Xi Jinping, în conformitate cu dreptul internațional, dacă acesta a ordonat sau a supravegheat acte de război sau crime de război împotriva Taiwanului pe teritoriul său. Susținătorii au declarat că acest lucru ar putea contribui la descurajarea lui Xi de a acționa în legătură cu intenția sa de a anexa Taiwanul, o democrație autoguvernată a cărei populație respinge în mod covârșitor perspectiva subjugării chineze.
****
