Tabloul românesc al testărilor antidrog: De ce testele sigure 99,5% în SUA dau erori de 38% în România? Cum a pus guvernul carul înaintea boilor

• Ordonanța OUG 84/2024 este o improvizație românescă pentru a răspunde la tragedia de anul trecut din localitatea 2 Mai, atunci când doi tineri au murit după ce Vlad Pascu a intrat cu automobilul direct în ei. Șoferul consumase droguri.

• Prima reacție a Poliției Române a fost să cumpere teste rapide antidrog pentru șoferii opriți în trafic. Polițiștii au fost dotați cu 400 de teste Draeger 5000, mai mult decât dublul numărului aparatelor folosite de agenții rutieri până în august 2023.

• Dispozitivele Draeger au născut multe acuzații ale șoferilor. Un raport al medicilor legiști consideră că testele de salivă Draeger au dat rezultate greșite în 20% din cazurile de presupus consum de cocaină și canabis al șoferilor și în 38% din cazurile totale.
  Aceleași analizoare Draeger 5000, folosite de polițiștii români și verificate de medicii legiști români, sunt însă sigure în peste 99,5% din cazurile de testare din SUA.

• A doua reacție a autorităților la tragedia din localitatea 2 Mai a fost lansarea în acest an în dezbatere publică și aprobarea la sfârșitul lunii iunie a proiectului cunoscut acum ca OUG 84/2024. Ordonanța prevede ca șoferii să rămână fără carnet în cazul în care contestă testul rapid antidrog sau refuză să-l facă. Carnetul auto este suspendat până când ies testele de sânge, teste care sunt superioare în instanțe testelor rapide.

• Problema este că, deși Poliția Rutieră a început să fie dotată cu drugteste, sistemul de sănătate de medicină legală NU este pregătit să verifice cu analize la sânge numărul tot mai mare de șoferi confirmați pozitiv la consumul de droguri. Soluția unor laboratoare proprii de analize la sânge a persoanelor suspectate de consum de droguri naște nemulțumirea medicilor legiști, care consideră că e un conflict de interese: poliția nu ar trebui să verifice în laboratoarele proprii testele făcute de aceeași poliție.

Să schițăm, în 8 puncte, tabloul românesc al testărilor pentru droguri, în care carul e pus înaintea boilor și să explicăm întregul mecanism de testare antidrog din România, pentru a răspunde la întrebarea: De ce testele sigure 99%în SUA dau în România erori de 38%?

1, Problema în discuție în câteva rânduri: cum poți, nevinovat, să rămâi 6-10 luni fără carnet de șofer

Noua legislație impusă de OUG 84/2024 îi pune pe conducătorii auto în postura de a accepta să fie verificați cu testele rapide antidrog dacă un polițist rutier le cere asta.

Agenții au două tipuri de dispozitive de teste, și anume Draeger 5000 și Acvila (în special în județele din nordul Moldovei).

Aparatele verifică consumul de droguri din ultimele 24 de ore prin analiza unei probe de salivă. Dacă refuză să facă acest test rapid antidrog, șoferul trebuie să facă analize de sânge pentru a confirma că nu a consumat substanțe interzise. În tot acest timp, conform OUG 84/2024, șoferul rămâne fără carnet.

Cel mai mediatizat caz al testelor fals pozitive este cel al cântăreței Xonia (Loredana Sachelaru). Aceasta a așteptat 11 luni ca să poată demonstra că Nu consumase cocaină. Artista a fost oprită de agenții rutieri în iunie 2023 la un control de rutină, iar drugtestul a indicat prezența cocainei în organismul ei. Xonia a negat în permanență că ar fi consumat substanțe interzise. Rezultatele la analizele toxicologice i-au dat dreptate, dar au venit după circa un an, în mai 2024. Testele toxicologice au arătat că Xonia nu consumase nici alcool, nici droguri.

Problema este că sistemul sanitar autohton nu e pregătit să facă astfel de analize rapid și în număr mare, așa că testele de sânge se pot face și după 6 luni. În cazul în care conducătorul auto refuză și testul rapid, și analizele de sânge, el va fi anchetat penal pentru că a condus sub influența drogurilor. Acesta ar fi rezumatul OUG 84/2024 aprobată de Executivul de la Palatul Victoria în ședința din 28 iunie. Documentul a modificat OUG 195/2002 privind siguranța rutieră pe drumurile publice.

2, Raportul de la Medicină Legală: Rezultate fals-pozitive în 38% din testele cu drugtesterele poliției

Un raport al Consiliului Superior de Medicină Legală din acest an a stabilit că, în 2023, în toate laboratoarele din țară, s-au făcut 3.009 teste de sânge ale șoferilor depistați cu droguri la testul rapid de salivă.

Dintre cele 3.009 de probe, 1.898 au ieșit pozitive și după analizele medico-legale. Altfel spus, doar un procent de 62% din testele pozitive au fost confirmate, conform raportului – adică 38% au fost fals-pozitive.  Altfel spus, testul rapid a fost contrazis de cel de sânge.

• Aici trebuie precizat că rezultatele fals pozitive pentru cocaina și canabis, drogurile cel mai des folosite, erau de peste 80%.

„Pentru anumite substanțe, precum cannabinoizii sau cocaina, cazurile fals pozitive sunt relativ rare”, explică reprezentanții Consiliului Superior de Medicină Legală.

Cazurile dese de rezultate fals pozitive sunt pentru șoferii care consumă medicamente cu substanțe care pot ieși pozitive ca și consum de droguri.

Reprezentanții Poliției Române ne-au asigurat că sunt cele mai bune sisteme în domeniu, sunt folosite în majoritatea statelor din Europa. În plus, sunt utilizate și de polițiștii din Canada și Statele Unite, acolo unde cazurile de consum de droguri sunt numeroase.

3, Nesigure în România, sigure în Statele Unite

Și într-adevăr, dacă aparatele Draeger 5000 au avut rezultate false în România în aproape 20% din cazurile de urme de cocaină și canabis, în Statele Unite rezultatele greșite sunt sub 1%.

Asta conform unei statistici a US Department of Transportation din aprilie 2021 (https://rosap.ntl.bts.gov/view/dot/54910).

Din 2.652 de teste analizate de US Department of Transportation, doar 23 au fost fals pozitive (15) sau fals negative (8).

Altfel spus, Draeger 5000 a fost precis în 99,1% din cazuri în Statele Unite, față de 80% în România.

4, PROBLEMA : De ce în România drugtesterele sunt nesigure – diferența de precizie față de SUA

Curs de guvernare a încercat să afle ce se întâmplă cu probele analizate de sunt aceste diferențe de precizie atunci când dispozitivele Draeger 5000 sunt folosite în România:

 „Aparatele cred că sunt la fel ca cele din Germania, ca și cele din Statele Unite. Diferențele apar după ce s-a recoltat proba de salivă sau după ce s-a recoltat proba de sânge. Totul se schimbă apoi în România, față de Statele Unite”, ne-a precizat un fost șef al Poliției Rutiere.

1. Proba de salivă este introdusă într-un analizor mobil, acesta fiind de fapt componenta principală a sistemului Draeger 5000. Între ianuarie 2023 și accidentul din 2 Mai, aparatele nu aveau mentenanță și piese de schimb.

2. Actualul contract de mentenanță se termină la finalul anului 2024 și până acum nu au fost demarate procedurile de înnoire.

3. Polițiștii de la Poliția Rutieră nu au făcut cursuri intensive de folosire a aparatelor de testare a drugtestelor rapide. Nici când testarea consumului de droguri trece de la polițiști la sistemul medical, situația nu este mai roză.

4. Proba de sânge poate aștepta și 12 luni, conform unor mărturii ale șoferilor, până când analiza să fie efectuată de în laboratoare de specialitate. Asta pentru că aceste laboratoare nu au analizoare performante care să finalizeze un număr mare de teste într-un timp rapid.

5. Ca o comparație, în 2023, Institutul Național de Medicină Legală a realizat în 2023 un număr de 926 de analize de sânge. Sub trei analize pe zi au fost efectuate la INML, cea mai bine dotată unitate medicală din domeniu. Este adevărat, în 2022 numărul analizelor a fost de 2.136, o medie de șase analize pe zi.

6. Sistemul medical nu este pregătit să facă față unui număr mai mare de analize de sânge ale șoferilor. „În primul rând, trebuie analizoare performante. Am văzut datele Consiliului Superior de Medicină Legală. Mă sperie că sunt județe ca Gorj unde în 2023 au fost făcute doar 8 analize de sânge. Bănuiesc că au fost cereri de mai multe, dar probele de sânge au fost trimise în București. Apoi, în Constanța au fost făcute doar 40 de analize de sânge. Cam una pe lună într-un județ considerat de risc pentru consumul de droguri”, ne explică un medic de laborator de la un spital din Capitală. „

Am făcut această enumerare pentru a se înțelege că nici sistemul medical nu este pregătit să facă aceste analize. Poate nici ca și claritate a lor. Dacă un analizor nu este setat corect și dacă kitul de probe, reactivii nu sunt folosiți corect, rezultatul analizei de sânge poate să nu fie optim”, ne spune acesta.

5, Testele rapide ale Poliției – puține și folosite prost: de când, cum au fost alese și de la cine cumpărate

În momentul de față, Poliția Rutieră îi caută pe șoferii drogați cu aparate de multe ori defecte și fără kituri de analiză. Cifrele vorbesc practic de la sine.

Din cele 9.500 de accidente rutiere provocate de șoferi drogați sau băuți, doar în mai puțin de 600 de cazuri (adică numai 0,07% din cazuri), conducătorii auto au fost supuși unor teste de polițiștii rutieri, conform informațiilor publice ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

După tragedia din localitatea 2 Mai, Inspectoratul General al Poliției Române a semnat în octombrie 2023, după ce a organizat o licitație publică, un contract-cadru cu o valoare maximă de 7,5 milioane de lei pentru furnizarea de „Sisteme electronice mobile de depistare a substanțelor psihoactive în salivă”.

Contractul a fost câștigat de Draeger România SRL. În total, Inspectoratul General al Poliției Române urmează să cumpere, timp de doi ani, durata acordului-cadru, 300 de aparate Draeger 5000

Numărul este dublu față de cel al dispozitivelor de testare rapidă a consumului de droguri al șoferilor pe care le aveau polițiștii rutieri în dotare la finalul anului 2023.

Atunci, Poliția Română avea în dotare 184 de aparate Drug Test, dintre care 56 sunt folosite în baza unor contracte de comodat.

Practic, sunt aparate cumpărate de firme sau instituții publice care au dat aceste dispozitive Poliției Române spre a le folosi.

Tot în august 2023, Direcția de asigurare Logistică Integrată din cadrul IGPR a alocat peste 650.000 de lei pentru un acord-cadru de 15 luni în vederea obținerii de „furnizare piese de schimb necesare analizatoarelor pentru detecția drogurilor din salivă”.

6, Testele de salivă sunt nemțești. Rezultatele nu sunt probe în instanță – confirmarea consumului de droguri se face prin analiză

Tot Draeger România SRL a achiziționat și acest contract. În total, după tragedia din localitatea 2 Mai, compania Draeger România SRL a primit aproape 5,3 milioane de lei pentru a furniza aparatele de testare rapidă și piese de schimb pentru analizoare.

Setul de analiză Draeger este format din două testere (unul pozitiv și unul negativ) pentru minim următoarele clase de droguri:
cocaină (COC), opiu (OPI), benzodiazepine (BZO), canabis (THC 5), amfetamine (AMP), metamfetamine (MET) și metadonă (MTD).

Testele rapide Draeger 5000 folosite de polițiștii rutieri sunt realizate de compania națională germană Draeger Medical GMBH, cea care deține și 100% din acțiunile Draeger România SRL din București. Laurențiu Rizea este administratorul subsidiarei Draeger din România. Societatea autohtonă a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 108 milioane de lei și un profit de 3 milioane de lei, conform datelor obținute cu ajutorul platformei Termene.ro.

Aparatele Draeger achiziționate de Poliția Română sunt și cele care nasc nemulțumirea șoferilor și a medicilor legiști.

„Rezultatele la testele care se fac în trafic, cu cele mai noi aparate și cele mai moderne existente pe piață, nu constituie probe în instanță, sunt doar indicii. Dacă în urma testării rezultatul este pozitiv, se merge la spital, se recoltează probe de sânge, care ulterior sunt analizate în laborator. Rezultatul analizelor de sânge reprezintă probă în instanță. Ideal ar fi ca rezultatul la aceste probe de sânge să vină cât mai repede. Pe noi ne-ar avantaja”, a declarat comisarul-șef de poliție Octavian Dan pentru Curs de Guvernare.

7, De ce medicii legiști critică dur ordonanța antidrog

Pe lângă șoferi, medicii de la Medicină Legală sunt cea de-a doua categorie nemulțumită de OUG 84/2024.

În primul rând, medicii sunt nemulțumiți că vor avea mai mult de muncă, pentru că sistemul nu are suficiente laboratoare. Vor trebui să facă testele mai rapid, iar instituțiile să cumpere analizoare performante pentru droguri și reactivi. Apoi, Consiliul Superior de Medicină Legală este nemulțumit că Ministerul Afacerilor Interne dorește să aibă laboratorul propriu de testare ca să preia din supraîncărcarea sistemului medical de medicină legală – lucru care crează un conflict de interese: cel care folosește drugtestul este și cel care face verificarea prin analize.

„Realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obținute, deoarece aceeași entitate care verifică șoferii în trafic va face atât analiza probelor, cât și confirmarea rezultatelor”, spun reprezentanții Consiliului Superior de Medicină Legală.

8, Soluția laboratoarelor Poliției Române: prea scumpă și prea…

Conform unor informații obținute de la Ministerul de Interne și de la Inspectoratul General al Poliției Române, structurile de ordine publică urmează să fie dotate cu laboratoare de testare a consumului de droguri, nu doar pentru șoferi. Dar și această inițiativă este criticată. „Având în vedere modul de creare a rețelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziții de echipamente cu toate implicațiile ulterioare (licitații, contestații), poate chiar construirea unor clădiri noi pentru a se atinge stadiul actual al rețelei de toxicologie medico-legală”, avertizează reprezentanții Consiliului Superior de Medicină Legală.

***