fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Tabloul la zi al fondurilor structurale pentru România: ”Arhitectură instituțională” precară, bani puțini, proiecte penale. Și riscuri de dezangajare

de Claudiu Zamfir 11.2.2013

(Foto: finantare.ro)

Absorbția fondurilor europene în România este grevată în prezent de aplicarea corecțiilor financiare la cinci programe structurale și de coeziune, din care trei se află în situație de presuspendare totală sau parțială.

În peste șase ani de la alocarea banilor europeni pentru România, țara a reușit să absorarbă 11,47% din fondurile structurale și de coeziune puse la dispoziție de Uniunea Europeană în exercițiul 2007-2013, în condițiile în care în primii patru ani și jumătate rata de absorbție era de 3%.

Cei aproape 20 de miliarde de euro pe care România îi are la dispoziție ca fonduri structurale și de coeziune mai pot fi atrași până la finalul anului 2016 prin cele șapte programe de profil. Inițial, termenul era sfârșitul anului 2015, însă la Consiliul European de săptămâna trecută România a primit o păsuire de încă un an.

Numai în anul 2012, au fost dezangajate fonduri de 192 de milioane de euro.

Situația programelor operaționale: investigații penale, corecții financiare

1. Programul Operațional Transport: Puțin, haotic, penal

 

România are alocați de la UE 4,56 miliarde de euro în acest program, în actuala perioadă de programare. Din această sumă, a reușit să absorabă 295,18 milioane de euro, adică 6,46% până la 31 ianuarie 2013.

La programul de transport au apărut și probleme organizatorice, legate de noul guvern și de împărțirea atribuțiilor referitoare la infrastructură între Ministerul Transporturilor și Departramentul pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, din subordinea Sercteriatului General al Guvernului. Potrivit unor surse oficiale, în discuțiile dintre București și Comisia Europeană nu s-a lămurit încă ce minister asigură managementul în POS Transport pentru lucrările la autostrăzi.Oficial, Autoritatea de Management POST este în subordinea Ministerului Transporturilor.

În octombrie 2012, Comisia Europeană a plasat în presuspendare două dintre cele patru axe prioritare ale POS T, fiind afectate proiectele de infrastructură rutieră și feroviară, ai căror beneficiari sunt Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Compania Națională Căile Ferate Române. Pentru deblocarea programului, România va trebui să accepte corecții financiare de 25% de la Comisia Europeană în acest program, pentru proiectele cu nereguli.

La POS Transport, cele mai mari probleme sunt legate de suspiciunile de fraudă, în special deturnări de fonduri.
DNA face investigații privind lucrările de la aurostrada Nădlac-Arad, omul de afaceri Nelu Iordache fiind acuzat de deturnare de fonduri: procurorii încă socotesc prejudiciile, cifrate la zeci de milioane de euro.

Potrivit unor surse oficiale, probleme similare ar putea fi la cel puțin încă un caz similar în POS Transport.

O problemă presantă la POS T o reprezintă proiectele de anvergură mare, care sunt în stadiu redus de implementare, în special în domeniul feroviar. La POS T, riscul de dezangajare a fondurilor europene ajunge anul acesta la 1,3 miliarde de euro.

2. POS Creșterea Competitivității Economice: Corecții, presuspendare, proiecte în penal, traseu decizional neclar

 

România are alocați de la Uniunea Europeană 2,55 miliarde de euro în acest program, în actuala perioadă de programare. Din acești bani, a atras 173 de milioane de euro, adică 6,77% până la 31 ianuarie 2013.

Problemele nou apărute sunt legate și aici de arhitectura instituțională neclară, în condițiile în care partea legată de proiectele pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) intră în atribuțiile ministrului delegat Maria Grapini, iar proiectele pe energie intră în atribuțiile ministrului delegat Constantin Niță.

Și la POSCCE se fac investigații penale, două dosare fiind la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Alte zeci de dosare sunt luate în analiză de Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), conform surselor oficiale. Dosarele se referă, printre altele, la declarații de cheltuieli din fonduri europene pentru utilaje care de fapt nu s-au achiziționat.

Probleme sunt legate și de funcționarea Autorității de Management a POS CEE, de la Ministerul Economiei, precum și de Orgnismul Intermediar (OI) pentru IMM-uri. Anul trecut, a fost luată în discuție desființarea OI IMM și transferarea activității sale la agențiile de dezvoltare regională (ADR), care sunt controlate de șefii de consilii județene. Măsura nu a fost aplicată până în prezent.

De altfel, în octombrie 2012, Comisia Europeană a decis presuspendarea integrală a POS CCE și corecții financiare de 10% la Axa prioritară II și 25% la Axa 3, precum și o corecție forfetară de 5% la Axa IV, pentru contractele semante înainte de octombrie 2011.

3. Programul Operațional Regional.

 

România are la dispoziție 3,72 miliarde de euro de atras din POR în actualul exercițiu financiar. Din această sumă, a atars 920,34 milioane de euro, adică 24,7%, până la 31 ianuarie 2013.

În octombrie 2012, Comisia Europeană a plasat în presuspendare POR cu excepția Axei prioritare II. Guvernul a acceptat corecții financiare de 10% pentru axele I, III și V. Corecțiile însumează astfel 15 milioane de euro.

Oficialii de la București se așteaptă ca programul să fie deblocat spre sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie 2013.

4. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

 

La POSDRU, România are alocați de la UE 3,47 miliarde de euro în actualul exercițiu bugetar. Din acești bani, până la 31 ianuarie 2013 am reușit atragerea efectivă de rabursări de la Comisia Europeană de 268,84 milioane de euro, adică 7,73%.

POSDRU intrase în presuspendare în august 2012, dar a fost deblocat în 6 februarie 2013.

Decizia nu privețște, însă, în mod direct beneficiarii care derulează proiecte în POSDRu, ci relația dintre România și Comisia Europeană.

Potrivit directorului Autorității de Management (AM) pentru POSDRU, Cristian Ababei, la POSDRU, beneficiarii au fost efactați de cauze care țin de bugetul de stat și neefectuarea de plăți interne pentru a nu se depăși ținta de deficit bugetar negociată cu FMI.

În prezent, AMPOSDRU, din subordinea Ministerului Muncii, trebuie să primească bani printr-un împrumut temporar de la Trezoreria Statului, pentru a putea asigura plățile interne către bneneficiari, însă operațiunea ar urma să se facă după promulgarea Legii bugetului pe 2013 și publicarea în Monitorul Oficial.

Plata va trebui dislocată tot de la buget, dar am înțeles că după aprobarea bugetului de stat. În momentul când se va aproba bugetul de stat, se va face împrumut în Trezorerie și se va asigura și partea aceasta”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Cristian Ababei.

Probleme de cash-flow la beneficiari sunt de multă vreme și pot să mai fie”, a mai spus el.

AMPOSDRU dispune, totuși, de banii necesari cofinanțării de până la 25% la proiectele europene, a precizat directorul AMPOSDRU.

La POSDRU, Comisia a propus, iar România a fost nevoită să accepte, corecții financiare de 25%.

Astfel, corecția totală va fi de 75 de milioane de euro pentru cererile de rambursare care nu au fost verificate în conformitate noile proceduri și acte normative europene. Încă 123 de milioane de euro vor însuma corecțiile pentru cererile de rambursare verificate conform procedurilor europene modificate.

Banii vor fi opriți de către Comisie de la statul român din viitoarele cereri de rambursare de bani europeni pe care Românai le va transmite la Bruxelles. În paralel, însă, Ministerul Muncii trebuie să contracteze o firmă de audit care să verifice proiectele din POSDRU și, în funcție de neregulile descoperite, de la caz la caz, la rândul lui, statul român le va aplica beneficiarilor corecții financiare.

La POSDRU, Comisia a propus, iar România a fost nevoită să accepte, corecții financiare de 25%.
Astfel, corecția totală va fi de 75 de milioane de euro pentru cererile de rambursare care nu au fost verificate în conformitate noile proceduri şi acte normative europene. Încă 123 de milioane de euro vor însuma corecțiile pentru cererile de rambursare verificate conform procedurilor europene modificate.

5. Programul Operațional Sectorial Mediu.

 

Uniunea Europeană pune României la dispoziție 4,51 miliarde de euro în actuala perioadă de programare. Din acești bani, am reușit să atragem 464,6 milioane de euro, adică 10,3%.

În prezent, principalele probleme sunt legate de gradul redus de implementare a proiectelor începute, ceea ce generează risc de dezangajare a banilor europeni.

Pentru acest program, Comisia Europeană va aplica României corecții financiare de 10% pentru contractele încheiate înainte de octombrie 2011, ceea ce însumează 10,8 milioane de euro.

6. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

 

România are la dispozție 208 milioane de euro prin PODCA, din care a reușit până acum să atragă 51,2 milioane de euro, adică 24,63%.

Acest program nu a creat probleme mari, singura hibă fiind rata de eroare la cheltuieli, care a ajuns până la 8%, în condițiile în care Comisia Europeană permite maximum 2%.

În prezent, însă, pot apărea neclarități instituționale, în condițiile în care problematica legată de administrație și, implicit, Autoritatea de Management PODCA au foste transferate de la Ministerul de Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

7. Programul Operațional Asistență Tehnică.

 

Acesta este cel mai mic program de fonduri structurale și de coeziune – 170,2 milioane de euro. Din acești bani, România a atras 31 de milioane de euro, adică 18,23%, până în prezent.

Singurele probleme ridicate de acest program se referă la calitatea cheltuielilor – banii ar trebui să fie dirijați mai mult către proiectele eficiente care să conducă la creșterea expertizei în domeniul absorbției fonduilor europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2013

Un raspuns

  1. Pestisorul
    20.7.2013, 12:32 pm

    Ati uitat programul operational de pescuit din curtea MADR care a acordat finantarile dupa evaluari scolastice si cu dedicatie baronilor locali.

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în vizită la Beirut. 26 de oficiali libanezi reținuți în anchetă

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, se află sâmbătă la Beirut, înaintea organizării unei conferințe a donatorilor care urmărește strângerea de fonduri care să fie folosite… Mai mult

Stiri

România a trimis opt tone de materiale medicale în Liban

Razvan Diaconu

România a trimis sâmbătă aproximativ opt tone de materiale medicale în Liban, cu două aeronave care au pleacat de la Baza 90 Otopeni. Cu această… Mai mult

Stiri

Munca flexibilă, aprobată prin OUG. Detaliile

Razvan Diaconu

Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de Guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de… Mai mult

Europa

Șapte județe din România, incluse de Germania în lista „zonelor de risc” de călătorie

Vladimir Ionescu

Judeţele Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost incluse de autorităţile din Germania pe lista zonelor de risc, iar persoanele care intră… Mai mult

Stiri

Guvernul pregătește a doua rectificare a bugetului 2020

Razvan Diaconu

Guvernul va adopta săptămâna viitoare proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de vineri. Este a… Mai mult

Europa

Turcia reia operațiunile de prospecțiune în Mediterana de Est

Iulian Soare

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat vineri că țara sa a reluat operațiunile de explorare a gazelor în estul Mediteranei, susținând că Grecia nu… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ofertă de titluri de stat pentru populație

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că,  începând de luni, 10 august 2020, se deschide subscripția pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populației… Mai mult