T2 2020 – Datele semnal arată o reducere a PIB în pandemie cu -10,5% față de aceeași lună a anului trecut. Și ce ne așteaptă în mod oficial

Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2020 a scăzut cu -10,5% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Potrivit INS, diminuarea faţă de trimestrul precedent a fost de -12,3% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de -4,7% pe seria brută și -3,9% pe seria ajustată sezonier.

Explicația diferenței sensibile între cei doi indicatori prezentați pentru S1 2020 constă în distribuția PIB pe pracursul anului, în mod uzual de tip 45%/55%, cu pondere mai mare a rezultatelor brute din partea a doua a anului (de fapt, fenomenul va fi chiar accentuat după reducerea din conjuncturală din T2).

De reținut, pentru a se realiza noua prognoză a CNSP, de -3,8% creștere economică pe total 2020, ar trebui să obținem în S2 un rezultat brut de -3,1% (ecuația aferentă e de nivel gimnazial).

De reținut, INS a precizat că „Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale PIB trimestrial (care vor urma în două variante, prima prevăzută pentru data de 8 septembrie – n.r.) sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă.Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi sau concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi.”

Dacă se face o trimitere înapoi în timp, se poate vedea că reculul economic ne-a trimis în T2 2020 la nivelul din T2 2017, adică ne-a dat înapoi cu 12 luni la un ritm MEDIU lunar de creștere situat în condiții de creștere economică robustă de circa 1% de o lună la alta. Pentru a reveni la valoarea din primul trimestru al acestui an, ar fi nevoie de o revenire în ritm triplu pe parcursul următoarelor patru trimestre.

Iată cum a evoluat valoarea estimată pentru PIB 2020 pe parcursul celor mai recente trei prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici.

Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au „pierdut” peste 83 miliarde lei din rezultatul economic iar creșterea avută în vedere la construcția bugetară aproape s-a inversat, după ce intrarea în teritoriul negativ s-a dublat din aprilie până în august. Adică aproape opt procente ecart între așteptări și realitate pe sursa de bunăstare națională.

Mai mult, pe acest trend, deja se prefigurează un PIB mai mic chiar în termeni nominali decât cel deja anunțat pentru anul 2019 (1.059,8 miliarde lei). Ceea ce ridică o întrebare simplă, dar esențială: de unde ar urma să se dea în 2020, potrivit aceleiași prognoze, salarii majorate cu 4% (1,1% în termeni reali) și, potrivit anunțului de creștere cu 14% a valorii punctului, pensii crescute cu 14,6% (+11,5% în termeni reali) media 2020 la media 2019. Mai ales că, în principiu, pensiile se dau DIN salarii.

Ce mai zice prognoza de vară

Prognoza de vară, apărută concomitent cu valoarea PIB pe T2 2020, mai zice că PIB-ul ar urma să ajungă la 1.149,1 miliarde lei în 2021, în urma unei creșteri de 4,9% care să ne conducă la un rezultat în termeni reali mai mare cu 0,9% decât în 2019. Reamintim, însă, că estimarea CE privind România este -6% pentru anul în curs și +4,2% pentru 2021, adică un recul de două procente pe doi ani.

De remarcat și faptul că revenirea în V clamată de Executiv ar urma să se facă preponderent tot pe bază de consum. După ce industria va contribui cu jumătate din scăderea economică prognozată de CNSP pe acest an (-1,9 puncte procentuale influență din -3,8% rezultat final) ea ar urma să contribuie cu ceva mai puțin de o treime din revenirea pe 2021 (doar 1,6 pp), în care rolul principal va fi jucat de servicii (2,4 pp din creșterea prezumată a fi de 4,9%).

De aceea, nu este de mirare că deja ne-am împăcat cu pierderea unui indicator critic pe tabloul de bord european al dezechilibrelor economice, și anume deficitul de cont curent ca medie pe ultimii treu ani. Trimis „în decor”, adică la peste patru procente din PIB după -4,4% în 2018, -4,6% în 2019  ( adică înainte de pandemie) și din nou -4,4% în 2020. Consecințele și ajustările vor veni implacabil.

În fine, ar mai fi de remacat că, în pofida clamatei reveniri în V care să ne ducă în 2021 peste nivelul atins în 2019, exporturile nu vor reveni nici măcar atunci la valoarea precriză (68.191,9 miliarde euro față de 69.003,4 miliarde euro deja consemnate pentru anul trecut). În schimb, importurile vor urca la 89.980,9 miliarde euro de la nivelul anunțat a fi de 86.285 miliarde euro în 2019.

Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri în privința sustenabilității beneficiilor sociale acordate în perioada electorală, a creșterii rapide a datoriei publice și a presiunii create pe cursul de schimb. Concret, dacă reușim să revenim, cui folosește preponderent această revenire, economiilor pentru care suntem piață de desfacere și celor dornici de consum în criză, cu factura achitată tot mai mult de generațiile viitoare ?