fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

T2 2020 – Datele semnal arată o reducere a PIB în pandemie cu -10,5% față de aceeași lună a anului trecut. Și ce ne așteaptă în mod oficial

de Marin Pana , 14.8.2020

Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2020 a scăzut cu -10,5% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Potrivit INS, diminuarea faţă de trimestrul precedent a fost de -12,3% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de -4,7% pe seria brută și -3,9% pe seria ajustată sezonier.

Explicația diferenței sensibile între cei doi indicatori prezentați pentru S1 2020 constă în distribuția PIB pe pracursul anului, în mod uzual de tip 45%/55%, cu pondere mai mare a rezultatelor brute din partea a doua a anului (de fapt, fenomenul va fi chiar accentuat după reducerea din conjuncturală din T2).

De reținut, pentru a se realiza noua prognoză a CNSP, de -3,8% creștere economică pe total 2020, ar trebui să obținem în S2 un rezultat brut de -3,1% (ecuația aferentă e de nivel gimnazial).

De reținut, INS a precizat că Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale PIB trimestrial (care vor urma în două variante, prima prevăzută pentru data de 8 septembrie – n.r.) sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă.Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi sau concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi.”

Dacă se face o trimitere înapoi în timp, se poate vedea că reculul economic ne-a trimis în T2 2020 la nivelul din T2 2017, adică ne-a dat înapoi cu 12 luni la un ritm MEDIU lunar de creștere situat în condiții de creștere economică robustă de circa 1% de o lună la alta. Pentru a reveni la valoarea din primul trimestru al acestui an, ar fi nevoie de o revenire în ritm triplu pe parcursul următoarelor patru trimestre.

Iată cum a evoluat valoarea estimată pentru PIB 2020 pe parcursul celor mai recente trei prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici.

Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au „pierdut” peste 83 miliarde lei din rezultatul economic iar creșterea avută în vedere la construcția bugetară aproape s-a inversat, după ce intrarea în teritoriul negativ s-a dublat din aprilie până în august. Adică aproape opt procente ecart între așteptări și realitate pe sursa de bunăstare națională.

Mai mult, pe acest trend, deja se prefigurează un PIB mai mic chiar în termeni nominali decât cel deja anunțat pentru anul 2019 (1.059,8 miliarde lei). Ceea ce ridică o întrebare simplă, dar esențială: de unde ar urma să se dea în 2020, potrivit aceleiași prognoze, salarii majorate cu 4% (1,1% în termeni reali) și, potrivit anunțului de creștere cu 14% a valorii punctului, pensii crescute cu 14,6% (+11,5% în termeni reali) media 2020 la media 2019. Mai ales că, în principiu, pensiile se dau DIN salarii.

Ce mai zice prognoza de vară

Prognoza de vară, apărută concomitent cu valoarea PIB pe T2 2020, mai zice că PIB-ul ar urma să ajungă la 1.149,1 miliarde lei în 2021, în urma unei creșteri de 4,9% care să ne conducă la un rezultat în termeni reali mai mare cu 0,9% decât în 2019. Reamintim, însă, că estimarea CE privind România este -6% pentru anul în curs și +4,2% pentru 2021, adică un recul de două procente pe doi ani.

De remarcat și faptul că revenirea în V clamată de Executiv ar urma să se facă preponderent tot pe bază de consum. După ce industria va contribui cu jumătate din scăderea economică prognozată de CNSP pe acest an (-1,9 puncte procentuale influență din -3,8% rezultat final) ea ar urma să contribuie cu ceva mai puțin de o treime din revenirea pe 2021 (doar 1,6 pp), în care rolul principal va fi jucat de servicii (2,4 pp din creșterea prezumată a fi de 4,9%).

De aceea, nu este de mirare că deja ne-am împăcat cu pierderea unui indicator critic pe tabloul de bord european al dezechilibrelor economice, și anume deficitul de cont curent ca medie pe ultimii treu ani. Trimis „în decor”, adică la peste patru procente din PIB după -4,4% în 2018, -4,6% în 2019  ( adică înainte de pandemie) și din nou -4,4% în 2020. Consecințele și ajustările vor veni implacabil.

În fine, ar mai fi de remacat că, în pofida clamatei reveniri în V care să ne ducă în 2021 peste nivelul atins în 2019, exporturile nu vor reveni nici măcar atunci la valoarea precriză (68.191,9 miliarde euro față de 69.003,4 miliarde euro deja consemnate pentru anul trecut). În schimb, importurile vor urca la 89.980,9 miliarde euro de la nivelul anunțat a fi de 86.285 miliarde euro în 2019.

Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri în privința sustenabilității beneficiilor sociale acordate în perioada electorală, a creșterii rapide a datoriei publice și a presiunii create pe cursul de schimb. Concret, dacă reușim să revenim, cui folosește preponderent această revenire, economiilor pentru care suntem piață de desfacere și celor dornici de consum în criză, cu factura achitată tot mai mult de generațiile viitoare ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.8.2020

Un raspuns

  1. Adi
    17.8.2020, 9:39 am

    Astea sunt vrajeli. In realitate, scenariul real in care nu se va reveni nimic in 2021 este cel mai probabil si e evident pentru toti. Problema este, unde sunt oamenii íucizi din economie? Aceste vise economiste nu follsesc nimanui, este ca religia si religiosii. Niste iluzii!

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult