În primul trimestru din 2019, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.380 lei (291 euro la cursul mediu), mai mare cu 9% ca valoare nominală faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, respectiv +5,1% în termeni reali, ajustat cu creşterea preţurilor din acest interval de timp (3,73% media lunară pe intervalul ianuarie – martie).
De reţinut, numărul beneficiarilor de pensii care au atins limita legală de vârstă a rămas sub 4 milioane (în termeni procentuali 77%) faţă de 5,18 milioane persoane care au primit sume de bani sub formă de pensii (care mai include în principal urmaşi, persoane cu diverse grade de invaliditate şi, marginal, pe cele pensionate anticipat).
Ca referinţă, întrucât sursa de plată a pensiilor sunt contribuţiile din salarii, avansul câştigului salarial mediu net între T1 2018 şi T1 2019 a fost de 16,6% nominal şi 12,4% în termeni reali, adică de aproape două ori şi jumătate mai mare. Totuşi, chiar şi în absenţa indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2019, situaţia finanţelor publice s-a deteriorat faţă de anul anterior.
Potrivit datelor publicate de INS, neindexarea punctului de pensie de la începutul anului, pe fondul revenirii inflaţiei la valori mai ridicate, a condus în primul trimestru al anului la diminuarea puterii de cumpărare a pensiei medii cu 1,4%. Fenomen care se va accentua până în luna septembrie, pe măsură ce preţurile vor continua să crească.
În treacăt fie spus, o raportare anuală a creşterilor de pensii de tip medie la medie ar fi mai corectă. Concret, 1.155 lei media punctului de pensie pe 2019 faţă de 1.050 lei media punctului de pensie pe 2018 ar fi dat 10%, ceea ce reprezintă, de fapt, valoarea reală a efortului bugetar în ce priveşte creşterea pensiilor.
Numărul de pensionari pe categorii şi cum a evoluat puterea lor de cumpărare
Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu circa 43 mii de persoane. Evoluţiile au fost, însă, mult diferite pe categorii, cu o creştere de 4 de mii la persoanele care au atins limita de vârstă şi de şase mii de persoane în cazul celor care au beneficiat de pensie anticipată parţială.
Numărul persoanelor pensionate anticipat s-a diminuat uşor, de la 22 de mii la 21 de mii de persoane. Scăderi semnificative au înregistrat beneficiarii de pensii în calitate de urmaş (-12 mii de persoane) şi, mai ales, cei încadraţi în diverse grade de invaliditate ( -39 de mii de persoane pe parcursul unui singur an).
Din datele oficiale se poate vedea că au fost avantajate ca avans al puterii de cumpărare persoanele care s-au pensionat anticipat (beneficiare de condiţii mai favorabile decât cele practicate anterior), în timp ce suuma medie primită de persoanele încadrate în diverse grade de invaliditate de-abia a acoperit inflaţia pe ultimele 12 luni (+0,9% la puterea de cumpărare).
Peste 1 milion de beneficiari ai pensiei minime garantate
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate a crescut cu peste 30% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior şi a depăşit numărul de 1 milion de persoane, după o majorare spectaculoasă, de circa 400 de mii de persoane pe parcursul ultimilor doi ani.
Creșterea faţă de acelaşi trimestru al anului trecut a fost ceva mai pronunțată pe segmentul beneficiarilor proveniți din sistemul asigurărilor sociale (+32%) și a vizat mai puțin pe cei proveniți din fostul sistem pentru agricultori (+26%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (2,7 mii sau 1,5% din total) şi s-au situat sub pragul legal de venit minim.
De la 1 septembrie 2019, este prevăzută o majorare a pensiei minime garantate la 704 lei (+10%, deci mai puţin decât punctul de pensie), care va creşte şi mai mult numărul total de beneficiari. Reamintim că valoarea minimă de 640 lei a fost aplicabilă din 1 iulie 2018 iar cea de 520 de lei din martie 2017, când pensionarii au beneficiat de o majorare a acesteia de la 400 de lei.
