Peste 400 de persoane cu dizabilități și susținători ai acestora protestează marți în fața, Ministerului Muncii, față de intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență care ar putea duce la desființarea a sute de Unități Protejate Autorizate (UPA) în care lucrează aproximativ 2.000 de persoane dizabilități.
OUG 60/ 2017, care va intra în vigoare începând cu 1 septembrie, anulează una dintre măsurile importante din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Concret, de la 1 septembrie nu va mai exista posibilitatea de achiziție de către marile firme a produselor și serviciilor realizate de persoanele cu dizabilitati din UPA. Rămâne doar obligația ca marii angajatori (cu peste 500 de salariați) să aibă un procent de minim 4% din personal persoane cu dizabilități. În caz contrar, vor plăti statului o sumă dublă față de cea de acum.
Actul normativ majorează astfel obligația de plată de plată de la 50% la 100% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap în procent de 4% prevăzut de lege.
Până acum, aceste companii aveau posibilitatea să aleagă – fie să angajeze persoane cu dizabilități, fie să plătească în contul unor UPA sumele de bani aferente, susțin reprezentanții MMJS.
Ce spune Guvernul
Potrivit notei de fundamentare a OUG care elimină posibilitatea achiziției de bunuri și servicii ale acestor UPA, măsura ar trebui să stimuleze angajarea persoanelor cu dizabilități.
Potrivit Ministerului Muncii, în 2008 erau angajate 1.027 persoane cu dizabilități în 280 de unități protejate.
În momentul de față, există 732 de unități protejate:
- 181 au un singur angajat cu dizabilități
- 172 au mai puțin de 3
- majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea un regim preferențial, spun autoritățile.
„În realitate, avem de-a face cu o activitate de intermediere și vânzare a unor bunuri la suprapreț, de multe ori aceste prețuri triplându-se în prețul inițial de la producător. Acest lucru rezultă în profituri uriașe pentru firmele autorizate ca unități protejate, dar și pentru organizații nonguvernamentale.
Se întorc acești bani în buzunarul persoanelor cu dizabilități angajate? Contractele individuale de muncă ale persoanelor cu dizabilități angajate în unitățile protejate nu reflectă această bunăstare.
În prezent, peste 67% din cele 206 de organizații nonguvernamentale care sunt autorizate ca unități protejate realizează activități de intermediere (și nu de producție), iar în cele 83 de secții înființate în cadrul societăților comerciale sunt angajate doar 196 persoane cu handicap, în timp ce aceste firme au acces la contracte de ordinul zecilor de milioane. Dacă inițial unitățile protejate pentru persoanele cu dizabilități trebuiau să fie un mijloc de valorizare a muncii persoanei cu dizabilități și integrare profesională, în prezent multe din aceste entități economice au dobândit această acreditare pentru a avea acces la contracte preferențiale cu toate entitățile publice și private, care au peste 50 de salariați (și care sunt obligate de lege fie să angajeze persoane cu dizabilități, fie să plătească în contul unor UPA sumele de bani aferente)”, potrivit Ministerului Muncii.
Ce spun protestatarii
De partea cealaltă, persoanele cu dizabilități angajate în Unități Protejate susțin că măsura a fost concepută din disperarea guvernanților de a creștere a veniturilor bugetare.
În locul eliminării acestei posibilități, spun protestatarii din fața Ministerului Muncii, autoritățile au posibilitatea verificărilor firmelor, pentru a-i descoperi pe cei care profită de reglementarea în forma actuală.
„Unitățile protejate își pierd contractele, iar 2.000 persoane cu dizabilități angajate în aceste structuri rămân pe drumuri de la o zi la alta… În schimb, statul colectează 500 milioane de lei anual din așa numita taxă de handicap (sistemul de cotă, cum mai este el cunoscut in Europa)”, explică într-un comunicat de presă Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.
„Practic, prin această modificare a art. 78 al Legii 448/2006, Guvernul spune clar: cine nu angajează persoane cu dizabilități, plătește taxa lunară și dublă, evident colectată ‘pentru promovarea și protecția persoanei cu dizabilități’, în fapt fără a se putea demonstra că acești bani se cheltuie pentru scopul enunțat”, mai spune ocmunicatul Federației.
În opinia reprezentaților Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, ordonanța a „tăiat” singura facilitate pe care o aveau aceste unități protejate autorizate.
Nu va crește semnificativ angajabilitatea persoanelor cu dizabilități, deoarece există un număr important de persoane cu dizabilități grave care nu pot fi angajate pe piața liberă a muncii, iar angajatorii nu au condiții și specialiști care să lucreze cu aceștia și să îi poată integra la locul de muncă, mai precizează comunicatul.
„În schimb, unitățile protejate se apropie de faliment, deoarece nu vor face față concurenței pe piață, iar angajații lor persoane cu dizabilități vor intra în șomaj și automat vor fi excluse din societate. Pe de altă parte, nici privații și nici instituțiile publice nu pot angaja peste noapte, pentru că nu au posturi create, organigrame și bugete aprobate, mai ales că ordonanța intra în vigoare de la 1 septembrie anul acesta”, afirmă aceeași sursă.
Comitetul Economic și Social a avizat negativ OUG 60, iar Convenția pentru persoanele cu dizabilități a cerut consultări pe proiectul (acesta nu a fost publicat înainte).
