Sursele de creștere a PIB: Schimbările structurale din economie în 2022

România a înregistrat anul trecut o creștere economică peste așteptări, de 4,8% din PIB, surprinzătoare fiind și sursele care au generat acest avans al activității.

Pe de o parte, sectorul IT&C a reușit să se impună drept ramura cu cel mai semnificativ aport la creșterea PIB-ului, de 1,3 puncte procentuale din 4,8%, iar pe de altă parte, investițiile au reușit să bifeze una dintre cele mai încurajatoare evoluții din ultimii ani, contribuind cu 2,2 puncte procentuale, la distanță de doar 0,8 punte procentuale de consum, reiese din datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

”Economia românească s-a extins cu 4,8% în 2022, performanță mult mai bună decât cea așteptată la începutul anului și mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina. În urmă cu un an, anticipam o creștere a PIB-ului în 2022 la 2,8%, cu balanța riscurilor înclinată în jos, similar cu media Reuters. 2022 a marcat totuși o decelerare, de la 5,8% creșterea economică din 2021, dar structura de creștere dintre consum și investiții s-a reechilibrat semnificativ în favoarea acestora din urmă”, punctează specialiștii Erste Bank, într-o notă transmisă investitorilor.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2022 a fost de 1.412,4 miliarde de lei la prețuri curente, în
creștere – în termeni reali – cu 4,8% față de anul 2021.

Schimbări structurale la nivelul economiei

Printre cele mai important modificări în ceea ce privește structura economiei locale, respectiv ramurile care formează valoarea adăugată brută, se remarcă o creștere a ponderii industriei. Dacă în 2021, aceasta scăzuse la 20,5% din PIB, în 2022 a urcat la 22,5%.

Industria a câștigat teren în principal în defavoarea administrației publice și apărării, a căror pondere a scăzut cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent, potrivit datelor INS.

Comerțul, transporturile și HoReCa, a treia ramură ca importanță în formarea PIB, s-a menținut la nivelul de 18,6%, același cu cel din 2021.

IT&C a reușit să câștige puțin teren, majorându-și contribuția la formarea PIB de la 6,3% în urmă cu doi ani la 6,6% în 2022.

Contribuții la creșterea economică

Creșterea rolului industriei a avut un efect nefavorabil asupra avansului PIB, aceasta având o contribuție negativă de -0,5 puncte procentuale, aceeași cu contribuția agriculturii la creșterea economică.

Minusul a fost compensat, cu precădere, de evoluția a două sectoare:

• IT&C: +1,3 pp;
• Comerț: +1,2 pp.

Contribuții pozitive notabile au avut și activitățile profesionale, științifice și tehnice (+0,9 pp), tranzacțiile imobiliare (+0,7 pp) și construcțiile (+0,7 pp).

Pe metodologia alternativă, consumul a continuat să fie principalul motor al creșterii economice, însă rolul său s-a diminuat semnificativ. Dacă în 2021, acesta a contribuit cu 5 pp la avansul de 5,8% al PIB-ului, în 2022 contribuția sa a fost de doar 3 pp la un avans de 4,8%.

Foarte puternic au venit din urmă investițiile, în special începând din a doua parte a anului, când Guvernul a început să deblocheze cheltuielile pentru proiecte publice. Formarea brută de capital fix a contribuit cu 2,2 pp la avansul PIB de anul trecut, față de doar 0,4 pp în 2021, spre exemplu. Este cel mai bun rezultat din 2019, când contribuția investițiilor la creșterea economică a fost de 2,7 pp din 4,2%.

Exportul net a avut o contribuție negativă de -0,8 pp, la jumătate față de cea din 2021, de -1.6 pp.

Perspective

Specialiștii sunt totuși de acord că ritmul de creștere al economiei locale ca încetini în acest an.

”Creșterea economică va decelera probabil sub potențialul în 2023 (+2,1% este estimarea noastră), deoarece cererea externă este considerată neutră din punct de vedere al creșterii, în timp ce politicile interne ar trebui să găsească un echilibru strâns între susținerea economiei și nevoia de a combate inflația și de a consolida finanțele publice”, punctează economiștii Erste.

Investițiile a urma să fie principalul motor de creștere, în contextul în care consumul gospodăriilor ar trebui să fie aproape neutru, din cauza epuizării economiilor din perioada pandemiei și a erodării puterii de cumpărare ca urmare a avansului inflației.

***