joi

13 iunie, 2024

14 februarie, 2023

În urma unui avans al PIB-ului din T4 2022 de 1,1% față de trimestrul anterior, respectiv de 5% față de același trimestru din 2021, România a înregistrat în 2022 o creștere economică de 4,8%, nivel care îi determină pe specialiști să considere improbabilă instalarea unei recesiuni tehnice, reiese din datele semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Rezultatul a fost ușor peste așteptările analiștilor, care anticipau un avans de doar 1% al PIB-ul din T4 față de T3. Datele privind sursele de creștere vor fi publicate pe 8 martie, dar o serie de indicatori cu frecvență ridicată pot oferi indicii cu privire la ramurile care au sprijinit avansul PIB în ultima parte a anului trecut, notează specialiștii BCR.

Producția industrială a scăzut în ultimele trei luni din 2022 cu 2,1% față de trimestrul anterior, încheind anul cu o corecție de 2,0% față de 2021. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,8% în T4 și au încheiat întregul an cu o creștere de 4,4%, în timp ce lucrările de construcții au crescut cu 8,1% în primele două luni ale trimestrului IV față de trimestrul III. Indicele de sentiment economic (ESI) a crescut la 103 de la 101,5 în trimestrul al treilea.


”Pentru 2023, ne așteptăm ca economia să apese pedala de frână și creșterea PIB-ului pe întregul an să decelereze la +2,1%”, notează Vlad Ioniță, analist BCR, într-o notă transmisă investitorilor.

Opinia este împărtășită și de experții Băncii Naționale a României (BNR), care au discutat în cadrul ultimei ședințe de politică monetară despre potențială încetinire treptată a economiei în T4 2022 și T1 2023, pe fondul presiunilor asupra cererii pe care le pun ratelor ridicate ale dobânzilor și instabilitatea globală prelungită.

Specialiștii BCR nu se așteaptă ca economia României să intre în recesiune tehnică, ”chiar dacă vedem drept probabilă o mică contracție în primul trimestru al anului, în termeni trimestriali”.

Comisia Europeană și-a revizuit în sus prognoza de creștere pentru România de la 1,8% din PIB la 2,5% din PIB, principalul motor urmând să fie avansul investițiilor, ca urmare a absorbției de fonduri europene și de bani din PNRR. Investițiile ar urma să ia locul consumului, care este prognozat să încetinească în acest an, din cauza scăderii puterii de cumpărare.


***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: