UPDATE:
CSM anunță într-un comunicat că nu a propus un rag la vreo infracțiune, și că punctul de vedere înaintat către Comisia Iordache se referă la prioritatea în recuperarea prejudiciilor.
În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat.
Subliniem, aşadar, că varianta de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei, propusă de Consiliu, vizează anumite fapte săvârşite exclusiv de angajaţii din mediul privat, iar nu de către funcţionarii publici” – precizează comunicatul CSM.
***
Informația de bază:
CSM a propus marți ca o persoană acuzată de abuz în serviciu, delapidare sau alte infracțiuni de serviciu să scape de răspunderea penală dacă prejudiciul este de cel mult 50.000 de euro și este acoperit înainte ca dosarul să ajungă în instanță – potrivit documentelor pe care Comisia Iordache anunță că le studiază.
Supriză: Propunerea vine la câteva ore după terminarea ședinței la ultimul termen de judecată al lui Liviu Dragnea, în care președintele PSD e acuzat de instigare la abuz în serviciu.
Într-un comunicat remis marți seară, CSM spune că pragul pe care l-a propus la abuzul în serviciu și la delapidare nu se referă la funcționarii publici. „În acest cadru s-a urmărit orientarea spre recuperarea prejudiciului şi nu preeminenţa măsurilor punitive. În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat” – potrivit comunicatului CSM.
***
Propunerea CSM:
Propunerea CSM modifică art. 308 din Codul Penal:
- În cazul infaractiunii prevazute de art. 295 (DELAPIDARE-n.r.), savarsite in conditiile alin 1, impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
- Infractiunile prevazute la art 295 (delapidare – n.r.), 297-300 (abuzul in serviciu, neglijenta in serviciu, folosirea abuziva a functiei, uzurparea funcției – n.r.) si art. 304 (divulgarea informatiilor secrete – n.r.), savarsite in conditiile alin 1, daca au produs un prejudiciu material nu se pedepsesc atunci cand valoarea prejudiciului este de cel mult 50000 euro, in echivalentul monedei nationale, iar faptuitorul il acopera pana la momentul sesizarii instantei de judecata.
- Daca infractiunile prevazute la alin 4 au produs un prejudiciu material, iar faptuitorul acopera integral prejudiciul cauzal, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, limitele prevazute la alin 2 se reduc la jumatate.”
Cum s-a răzgândit CSM
Propunerea surpriză vine chiar în ultima zi a procesului în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu și fals în acte într-un dosar cu prejudiciu de 108.162 lei.
Importantă este, însă modificarea opiniei CSM :
În urmă cu un an, la a doua dezbatere a modificărilor la codurile penale, în CSM existau două poziții referitoare la acest subiect:
- opinia majoritară (susținută de 11 magistrați) – argumentau că nu este nevoie de prag
- opinia minoritară (șapte magistrați) erau de părere că trebuie instituit pragul și că acesta nu trebuie să fie derizoriu, ci unul ridicat
În cazul în care se va adopta în plen această modificare a Codului Penal, instanța ar putea decide încetarea procesului lui Liviu Dragnea, chiar dacă pronunțarea va veni cel mai curând pe 29 mai.
Procurorii anticorupție au cerut marți o pedeapsă de șapte ani și șase luni pentru Liviu Dragnea.
Propunerea CSM – echivalentul juridic al politicei OUG 13
Chestiunea pragului valoric pentru abuz în serviciu este una dintre cele mai controversate modificări ale legilor justiției.
Susținând că însăși Comisia de la Veneția impune stabilirea unui astfel de prag pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune (și, prin urmare, pedepsit cu închisoare), CCR a recomandat anul trecut introducea unui astfel de plafon.
Legiuitorul are obligația de a stabili un prag valoric al prejudiciului și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din abuzul în serviciu, altfel se ajunge la interpretări aleatorii și incoerență, preciza anul trecut Curtea Constituțională.
Afirmația apare în considerentele unei decizii luate de CCR pe o sesizare a fostei soții a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan, chiar în dosarul care a avut marți ultimul termen și în care președintele PSD riscă închisoarea.
Sesizarea Bombonicăi Prodan a fost respinsă, însă considerentele din decizia CCR sunt folosite acum pentru a justifica introducerea controversatului prag.
Chiar dacă ulterior, Comisia de la Veneția a explicat, într-un răspuns scris trimis jurnalistului Liviu Avram, că “decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă (Rezoluţia 1950/2013 a APC şi Raportul Comisiei de la Veneţia privind pragul abuzului în serviciu – n. red.) nu este în niciun caz unul financiar“.
“Mai mult”, preciza în continuare răspunsul Comisiei de la Veneția, “acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.
Trebuie precizat că suma propusă de CSM este aproximativ egală cu cea înaintată de PSD – ALDE în controversata OUG 13 (care conținea un prag fixat la minimum 200.000 de lei).
Reglementarea a fost abrogată după ce sute de mii de persoane au protestat în stradă acuzând că modificările la Codul Penal conțin prevederi menite a-i salva pe Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și alți politicieni de eventualele condamnări ce vor fi pronunțate în dosarele în care sunt inculpați.
