Comisia Europeană a anunțat joi detalii ale fondului de 100 miliarde euro, prin intermediul căruia ar urma să sprijine statele membre să păstreze veniturile angajaților, contribuind astfel la menținerea în viață a întreprinderilor.
Denumit SURE, noul instrument de solidaritate este în fapt un fond de creditare care va fi gestionat de către Comisia Europeană din care se vor putea finanța cheltuieli pentru scheme naționale prin care angajatorii sunt încurajați să nu disponibilizeze personal, statul urmând să plătească o cotă parte din salariul acestora.
Fondul de creditare ar putea fi operaționalizat cel mai devreme în toamna acestui an.
Pe perioada crizei, dacă un angajator consideră că activitatea companiei s-a redus, în loc să disponibilizeze angajați, ar putea plăti doar o cotă parte din salariu, conform unei scheme de lucru de tip part-time, iar statul va acoperi restul salariului. Statele care nu dețin suficientă forță economică vor putea apela la creditare europeană.
Comisia urmează să analizeze solicitările documentate transmise de statele interesate și să aprobe inclusiv dimensiunea creditului pe care îl acordă.
Înainte de anunțarea acestui program european, România a decis să sprijine angajatorii direct afectați de restricțiile impuse pentru a limita efectele coronavirus prin măsura plății șomajului tehnic.
Soluția sprijinului acordat sistemului de muncă part-time a fost anunțată miercuri de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.
(Citiți și: ”Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru”)
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat pentru cursdeguvernare.ro că inclusiv România ar putea apela la acest fond de creditare, chiar dacă măsura specifică adoptată în plan intern nu este identică cu cea vizată de executivul european.
”Sunt convins că, pentru claritate, măsura va fi amendată în Consiliul European. În fond, măsura decisă de România este una care respectă obiectivul Comisiei, de sprijin acordat salariaților și întreprinderilor”, afirmă Siegfried Mureșan.
În ceea ce privește condițiile de creditare, Siegfried Mureșan a afirmat că va fi vorba de ”durată lungă de rambursare, dobândă foarte avantajoasă, creditele fiind garantate la nivel european prin bugetul Uniunii Europene”.
România a mai primit asistență financiară pe termen mediu din partea Comisiei Europene și în perioada 2009-2011, prin intermediul Programului Asistență Plăți. Creditul a fost de 5 miliarde euro, eliberat în 5 tranșe. Media dobânzii plătite la credit a fost de 3%. Rambursarea a început după o perioadă de grație de 3 ani și jumătate, fiind finalizată în 2019.
Instrumentul de solidaritate este deschis tuturor statelor membre UE – o soluție care ar putea liniști oarecum tensiunile provocate de lipsa consensului privind activarea ESM, mecanism destinat exclusiv zonei euro, la care speră statele din sudul Europei grav afectate de pandemie- Italia, Spania, Portugalia.
Comisia a aprobat solicitările PPE
Tot joi, Comisia a răspuns solicitării formulate în numele grupului PPE de către europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a solicitat mobilizarea tuturor fondurilor rămase disponibile în Bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 pentru combaterea pandemiei de COVID-19.
Este vorba de aproximativ 4,1 miliarde de euro, iar Comisia acceptat joi utilizarea a 3 miliarde de euro din aceste fonduri disponibile pentru un ”Pachet de solidaritate” privind combaterea la nivel european a pandemiei.
10% din acești bani, adică 300 de milioane de euro, sunt alocate finanțării rezervei de echipamente medicale și de protecție a Uniunii Europene – RescEU.
Rezerva a fost înființată la începutul lunii martie, pentru a fi utilizată în situații de urgență în regiunile și statele UE care au cea mai mare nevoie în contextul pandemiei de COVID-19.
România este primul stat al Uniunii Europene care a primit acceptul să găzduiască o parte din această rezervă. Statele care găzduiesc rezerve medicale europene contribuie cu 10% din valoarea echipamentelor achiziționate, restul de 90% fiind suportat din fonduri UE.
Restul de 90%, adică 2,7 miliarde de euro, vor fi direcționate către Instrumentul pentru Sprijin de Urgență al Comisiei Europene. Acest instrument va permite, printre altele, achiziționarea de medicamente sau dispozitive medicale, dezvoltarea unor facilități temporare de îngrijire medicală, dezvoltarea unor facilități de producție de echipamente medicale, dar și reconversia unor capacități de producție deja existente pentru producția de echipamente medicale în interiorul Uniunii Europene. Bineânțeles, se finanțează proiecte ce trebuie trimise la Bruxelles.
Instrumentul a mai fost folosit în 2016 pentru sprijinirea Greciei în timpul crizei migrației, însă acum bugetul instrumentului și aria sa de aplicare au fost extinse pentru a permite un răspuns coordonat al Uniunii Europene la pandemia COVID-19
Rectificare a bugetului european
„Pe lângă cele 3 miliarde de euro prezentate mai sus, Comisia Europeană a mai înaintat zilele trecute și o propunere de rectificare bugetară în valoare de aproximativ 570 de milioane de euro, dintre care aproximativ 119 milioane de euro sunt pentru măsuri de combatere a pandemiei de COVID-18 la nivel european. Toate sumele prezentate până acum sunt fonduri europene nerambursabile”, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureșan.
”Ca vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru buget, mă voi asigura că adoptăm aceste măsuri în procedură de urgență în Parlamentul European pentru ca fondurile să fie folosite cât mai repede în România și în celelalte state membre”, a precizat Siegfried Mureșan.
