duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 februarie, 2022

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea în decembrie 2021, ajungând la 33,33%, după ce era de doar 0,12% în ianuarie 2021 și trecuse pragul de zece procente în mai.

Datele INS arată o majorare lunară de circa trei puncte procentuale pe canalul pieței interne (+3,08pp), în contrast cu cvasistabilitatea venită pe filieră externă (+0,03pp).

Creșterea vine preponderent din surse interne – cu efect pe echilibrele macro

De reținut, în context, expandarea ecartului între evoluția prețurilor de profil la intern (+42,32%) și a celor de pe piața externă (de reținut, în ușor recul anual, cu +17,86% în decembrie față de +18,32% în noiembrie).


Diferența de aproape 25 puncte procentuale, aproape inexistentă în urmă cu cinci luni, rămâne un factor destabilizator pentru echilibrele macroeconomice.

Aproape toată această evoluție poate fi pusă pe seama avansului continuu din domeniul energiei (încă +4,04% în decembrie, deși în pierdere de viteză după +15,34% în noiembrie și +20,09% în octombrie).
Totuși, ar fi de reținut că majorarea prețurilor la energie pe ultimele 12 luni s-a plafonat la +94,43%, de la +95,84% față de aceeași lună din 2020.

La foarte mare distanță, pe poziția a doua a scumpirilor, apar bunurile intermediare (+1,71% în decembrie și +26,52% ritm anual), urmate ca ritm lunar de bunurile de capital care le și încorporează (+0,98%, respectiv +10,42%), bunurile de uz curent (+0,51%, respectiv +7,14%) și, mai aproape de indicele prețurilor de consum, bunurile de folosință îndelungată (+0,39%, dar un suprinzător +12,40% ritm anual care nu se vede ÎNCĂ în coșul de consum).

Presiunea pe companii, riscul pentru bugetele publice

Astfel, sectorul industrial se străduie în continuare să achite facturi crescute substanțial la energie și subansamble, ceea ce afectează rentabilitatea și volumulul de activitate, cu riscuri majore de restructurare a forței de muncă.
Scumpirile de pe lanțul de fabricație se vor transmite mai clar în lunile următoare spre indicele prețurilor de consum pentru populație, estimat la să urce până la 8,6% la mijlocul anului viitor.


Suprapunerea creșterii costurilor de fabricație cu expirarea facilităților oferite pentru moment de limitare a costurilor cu energia, va genera o situație în care firmele se vor confrunta cu probleme financiare majore. Fiind vorba despre activitate la limita de supraviețuire, încasările statului vor fi afectate, ceea ce ridică deja semne de întrebare pentru execuția bugetară pe 2022.

De reținut, ar fi necesară și o reevaluare a deflatorului pentru PIB pe anul în curs (prognoza de 5,8% față de 5,4% în 2021 arată superoptimist) în condiții de superinflație industrială.

Totodată, Prognoza de creștere în termeni reali pentru anul în curs, ar trebui ajustată corespunzător, odată cu trecerea rezultatelor nominale prezumate în prețurile perioadei de bază.

Reamintim că, deși estimarea rezultatului economic pentru 2022, făcută în prognoza de toamnă de Comisia Națională de specialitate a fost majorată recent cu circa 40 miliarde lei, până la 1.317,3 miliarde lei, avansul PIB în termeni reali a fost deja micșorat de la 4,9% la 4,6%, ÎNAINTE de publicarea datelor finale pe 2021 privind „inflația industrială”.

Creșteri spectaculoase – nu doar la resursele de energie

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri cu totul excepționale de prețuri la extracția petrolului brut (+129,12%, mult peste dublare), produsele din prelucrarea țițeiului (+70,45%) și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+103,68%, după un avans de 9,12% în decembrie).

Le urmează, la mare distanță dar cu ritmuri foarte ridicate, industria metalurgică (+60,80%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (+42,77%), prelucrarea lemnului (+37,75%), industria construcțiilor metalice (+23,53%). La polul opus s-au situat reproducerea înregistrărilor (+1,52%), repararea de mașini și echipamente (+3,93%) și fabricarea produselor farmaceutice (+4,88%).

Una peste alta, avansul activității economice a fost frânat în contextul inflamării costurilor cu energia, care a determinat creșterea galopantă a prețurilor industriale.

Odată cutransmiterea treptată spre coșul de consum și trecerea în domeniul negativ a puterii de cumpărare, rămâne de văzut cât va fi afectat nivelul de trai.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: