Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea luna în octombrie 2021, ajungând la 26,84%, după ce era de doar 0,12% în ianuarie și trecuse pragul de zece procente în mai.
Datele INS arată o majorare lunară de peste zece puncte procentuale pe canalul pieței interne (+10,7pp), de 6 (șase) ori mai mare față de cea venită pe filieră externă (+1,77pp).
De reținut, în context, ecartul îngrijorător între evoluția prețurilor de profil la intern (+32,42%) și a celor de pe piața externă (+17,47%).
Pe fondul stabilizării cursului de schimb imediat sub pragul de 4,95 lei/euro, diferența de aproape 15 puncte procentuale, aproape inexistentă în urmă cu cinci luni, reprezintă un factor de presiune major pentru echilibrele macroeconomice.
Practic, aproape toată această evoluție poate fi pusă pe seama șocului major din domeniul energiei (+20,09% în octombrie de la +7,90% în septembrie și „doar” +2,23% în august). Avansul anual al prețurilor la energie a ajuns astfel la cote istorice, cu nu mai puțin de +74,71% față de aceeași lună din 2020.
La mare distanță, pe poziția a doua a scumpirilor, apar bunurile intermediare (+1,66% în septembrie 2021, ritm în scădere de la +1,93% în august și +1,79% în iulie, de unde s-a ajuns la +22,38% creștere anuală). Urmate îndeaproape de bunurile de capital (+1,65%, dar 8,91% ritm anual) și bunurile de folosință îndelungată (+1,59% în octombrie și +11,21% anual).
Astfel, sectorul industrial consemnează facturi majorate substanțial, pe fondul unui volum de activitate încă insuficient în raport cu cererea. Reamintim că revenirea în expresie fizică a producției industriale la nivelul din 2018 ar urma să se producă de-abia în 2022. Scumpirile de pe lanțul de fabricație se vor transmite parțial în lunile următoare către indicele prețurilor de consum pentru populație, estimat la să urce până la 8,6% la mijlocul anului viitor.
Suprapunerea creșterii costurilor de fabricație cu atenuarea facilităților oferite ca urmare a pandemiei, va genera o situație în care firmele se vor confrunta cu probleme financiare. Fiind vorba despre supraviețuire și nu de revenire a profitabilității la nivelurile preCovid, încasările bugetare vor fi afectate.
Prin majorarea corespunzătoare a deflatorului PIB în condiții de superinflație industrială, prognoza de creștere în termeni reali pentru anul în curs, ar trebui ajustată corespunzător, efectul negativ pe ultimul trimestru al anului, în care am avut și valul patru al pandemiei fiind ușor de intuit .
În plus, reamintim că, deși estimarea rezultatului economic pentru 2022, făcută în prognoza de toamnă de Comisia Națională de specialitate a fost majorată recent cu circa 40 miliarde lei, până la 1.317,3 miliarde lei, avansul în termeni reali a fost deja micșorat de la 4,9% la 4,6%, ÎNAINTE de publicarea noilor date privind „inflația industrială”.
Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri cu totul excepționale de prețuri ale produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+96,08%, după evoluția prețurilor mondiale la materia primă), precum și în furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (+69,09%) sau industria metalurgică (+64,98%).
Le urmează, la mare distanță dar cu ritmuri foarte ridicate, prelucrarea lemnului (+36,03%), industria chimică (+30,81%).La polul opus s-au situat tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+1,38%), repararea de mașini și echipamente (+3,22%) și fabricarea de mașini și utilaje (+4,82%). Atenție, autovehiculele de transport rutier au urcat brusc de la +3,28% creștere anuală la finele lui septembrie până la +8,56% la finele lui octombrie.
Avansul activității economice, corelat cu un context internațional de creștere exponențială a costurilor cu energia, a condus la creșterea fulminantă a prețurilor industriale.Pe fondul trecerii în domeniul negativ a ritmurilor de creștere în termeni reali la salarii și pensii, rămâne de văzut cât se va transmite în indicele prețurilor pentru populație și cum va fi afectat nivelul de trai.
