Liderii lumii au adoptat vineri Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program ambițios de combatere a sărăciei, a inegalităților și a schimbărilor climatice, și pe care secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, l-a numit „o to-do list pentru oameni și planetă”.
Planul se întinde pe 15 ani, cuprinde teme variate, de la educație până la mediu, și conține 17 obiective de dezvoltare durabilă ce urmează să fie implementate atât de către statele în curs de dezvoltare, cât și de cele dezvoltate.
Implementarea obiectivelor de către statele membre ONU necesită investiții de mii de miliarde de dolari și va fi monitorizată și revizuită pe baza unui set de indicatori ce urmează a fi aprobat în martie 2016.
Criticii planului susțin că acesta este prea ambițios, în timp ce susținătorii săi consideră acordul de vineri un pas pozitiv spre o viziune comună de îmbunătățire a nivelului de trai la nivel global.
Printre țintele fixate în Agenda 2030 figurează eliminarea mortalității infantile preventibile, reducerea accentuată a mortalității materne, creșterea substanțială a utilizării energiei din surse regenerabile, accesul universal la apă curată și la canalizare, precum și eradicarea epidemiilor de malarie și SIDA etc.
În 15 ani ar urma să fie eliminată sărăcia extremă, potrivit documentului. Peste un miliard de pământeni trăiesc acum cu mai puțin de 1,25 de dolari pe zi, iar cifra ar trebui să ajungă la 0 înainte de finalizarea acestui program.
Este o țintă ce pare greu de atins, dar la fel de nerealist era considerat în 2000 și unul dintre targeturile fixate prin precedentul acord, Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului – reducerea la jumătate a numărului celor ce trăiesc în sărăcie extremă. În 2010, cu cinci ani înainte de a se încheia planul, obiectivul fusese atins.
Desigur, va fi mult mai greu de ridicat nivelul de trai al acestui ultim miliard de persoane ce trăiesc în sărăcie extremă, fiind vorba despre zone cu puține soluții economice, așa cum e cazul fermierilor din Africa subsahariană. Transferul de tenologii ar putea însă face posibil chiar și acest lucru.
O persoană din patru este subnutrită în Africa subsahariană, iar 57 de milioane de copii sunt neșcolarizați, la nivel global.
„Există o diferență uriașă între lumea în care trăim și lume pe care ne-o dorim. Aceste obiective reprezintă aspirațiile și drepturile oamenilor și trebuie să fie, și pot fi, realizate”, a declarat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International, la summitul ONU.
Papa Francisc: Trebuie să punem capăt ideologiilor care produc atrocități
În deschiderea summitului, Papa Francisc a ținut un discurs în care s-a concentrat pe inegalități, după ce cu o zi a cerut SUA să abroge pedeapsa cu moartea.
Și-a început discursul cu un apel către liderii prezenți la summit: „Trebuie să punem capăt ideologiilor care pot produce atrocităţi imense”, a declarat Papa Francisc.
Apoi a insistat pe una dintre temele importante ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă – excluziunea socială și economică.
„Este nevoie de mai multă egalitate, sunt necesare schimbări. Toţi oamenii trebuie să aibă acces la terenuri, case şi locuri de muncă”, a declarat Suveranul Pontif, adăugând: „Săracii sunt stigmatizaţii societăţii, forţaţi să trăiască izolaţi şi să sufere în mod injust consecinţele abuzurilor asupra mediului. Aceste fenomene sunt parte a extinsei culturi a risipei”.
