Liderii UE, reuniţi la Bruxelles, au convenit să înlesnească condiţiile în care Spania îşi va plăti datoriile şi, totodată, să relaxeze criteriile care vor sta la baza unui eventual acord pentru Italia, cancelarul german Angela Merkel cedând teren în faţa presiunilor pentru măsuri mai agresive.
Merkel s-a declarat satisfăcută de acordul adoptate, care va ajuta ţările îndatorate din zona euro.”Cred că am ajuns la un compromis satisfăcător”, a spus ea, după discuţiile legate de acest subiect care au durat întreaga noapte, cu presiuni făcute în special de Italia şi Spania.O nouă instituţie va acorda Băncii Centrale Europene posibilitatea de a urmări cu multă atenţie băncile, a explicat politicianul german.
Spania aşteaptă să primească un ajutor de circa 62 de milioane de euro pentru recapitalizareaa. sistemului său bancar, care se confruntă cu dificultăţi. Potrivit lui Merkel, acordul asupra împrumuturilor va oferi suficiente măsuri de precauţi pentru banii contribuabililor folosiţi în Fondul UE de întrajutorare
Actualul Fond European de Stabilitate Financiară va oferi sprijin, în conformitate cu regulile actuale, până când se va înfiinţa noul Mecanism European pentru Stabilitate, care îi va prelua atribuţiile. ESM va fi lansat luna viitoare.
În acest fel, fondurile nu vor mai fi împrumutate statelor, ci direct băncilor care au nevoie şi vor fi folosite pentru a cumpăra obligaţiuni ale unor state precum Italia şi Spania, ale căror costuri au crescut foarte mult, astfel încât ţările respective să nu fie nevoite să solicite împrumuturi externe, aşa cum a făcut Grecia recent. Această decizie va fi implementată până în 9 iulie. Dar ar putea dura până la sfârşitul anului ca banii respectiv să fie, practic, disponibili.
Germania, care este cea mai mare putere economică în zonă respinge ideea continuării împrumutării ţărilor îndatorate, iar poziţia sa este susţinută de Olanda, Austria şi Finlanda.
Gestul Angelei Merkel, care a cedat la presiunea partenerilor europeni, va avea, cu siguranţă consecinţe în politica internă, de acasă a cancelarului german. Social-democraţii nemţi, de opoziţie, au cerut o întrunire specială a comisiei pentru buget a Budenstag, pentru a discuta acordul la care s-a ajuns, azi-noapte, la Bruxelles. Şeful acelei comisii, Carsten Scheneider, declara că Merkel va avea de dat explicaţii pentru schimbarea cu 180 de grade a politicii sale, pentru că acordul permite ţărilor cu probleme să nu-şi respecte angajamentele pe care şi le asumă.
Zona euro are prioritate când vine vorba despre o integrare mai profundă, spunea şi preşedintele francez, Francois Hollande, şi va fi nevoie să se reflecte şi în cadrul Parlamentului European. „Poziţia mea este că integrarea solidară trebuie să aibă loc prima dată între cele 17 ţări din Euroland”, a declarat, vineri dimineaţa, Hollande. „Ţările care au vocaţia de a se alătura monedei unice ar putea fi, de asemenea, implicate”, a mai precizat oficialul de la Paris, adăugând însă că s-ar pierde prea mult timp dacă s-ar aştepta ca toate cele 27 de state membre să fie de acord cu această integrare. Hollande a mers chiar mai departe decât Merkel, care vorbea despre Europa cu două viteze, şi a sugerat ca grupul central al zonei euro să aibă propriile instituţii, o problemă delicată, care riscă, din nou, să exacerbeze tensiunile politice dintre membrii zonei euro şi cei rămaşi în afara acesteia.
Premierul olandez Mark Rutte a precizat însă că Italia nu a obţinut tot ceea ce îşi dorea. „Italia dorea achiziţii directe de obligaţiuni de către fondurile de criză, pe pieţele secundare. Asta nu se va întâmpla. Au vrut instituirea unui plafon pe dobânzi. Nici asta nu se va întâmpla”, a afirmat Rutte.
Liderii europeni au convenit să utilizeze fondurile de bailout „într-o manieră flexibilă şi eficientă pentru a stabiliza pieţele pentru statele membre”, atât timp cât vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare şi vor semna un memorandum de înţelegere, potrivit comunicatului Consiliului European. Totuşi, cele două fonduri de stabilitate din UE au în prezent resurse care acoperă numai 20% din datoriile Italiei şi Spaniei – 500 miliarde euro faţă de 2.400 miliarde euro.
Datoriile comune la nivelul zonei euro, măsură cerută de Spania şi Italia şi respinsă categoric de Germania, nu a fost pomenită în comunicatul de la summit.
În ceea ce priveşte pactul de creştere economică şi locuri de muncă, dintre cele 120 de miliarde de euro alocate, 60 de miliarde reprezintă capacitatea de împrumut sporită a Băncii Europene de Investiţii (BEI), 55 de miliarde de euro provin din realocarea fondurilor structurale neutilizate, iar 5 miliarde de euro din lansarea în această vară a obligaţiunilor de proiecte pentru finanţarea infrastructurii de transport şi energie.
