Liderii europeni le-au oferit joi statelor africane încă 1,8 miliarde de euro pentru a-i convinge să accepte accelerarea repatrierii imigranților nedoriți în Uniune, încercând să încetinească măcar ritmul sosirilor pe continent. Potrivit ultimelor estimări, până în 2018 în UE ar urma să intre aproximativ trei milioane de imigranți.
Întrunirea celor peste 60 de lideri europeni și africani s-a desfășurat într-un context în care mai multe state membre se declară rând pe rând incapabile să gestioneze numărul uriaș de refugiați.
Suedia a reintrodus pentru 10 zile controalele la frontiere, începând de joi la prânz, alăturându-se Germaniei, Suediei, Austriei și Sloveniei care au făcut acest lucru unilateral.
Tot joi, Slovenia a anunțat ridicarea a cinci kilometri de gard la granița cu Croația.
Ungaria are deja aproximativ 200 de kilometri de gard la frontierele cu Serbia și Croația, Bulgaria a fost prima din regiune care a pus sârmă ghimpată (la granița cu Turcia), iar Grecia a încercat și ea să stăvilească intrările dinspre Turcia cu un gard de 11 kilometri.
La finalul summitului UE – Africa, președintele Consiliului European, Donald Tusk (foto), a declarat că există riscul ca spațiul Schengen să intre în colaps, iar împiedicarea acestui lucru reprezintă o adevărată „cursă contra-cronometru”.
„Salvarea Schengen este o cursă contracronometru și suntem hotărâți să câștigăm”, a spus Donald Tusk, dar pentru o victorie este nevoie de implementarea tuturor deciziilor luate până acum în privința crizei refugiaților, a atenționat el.
În timp ce numărul refugiaților care intră în Europa prin Grecia s-a stabilizat la un nivel de 6.000 de persoane zinic, statele membre nu au reușit să relocheze decât 147 de imigranți, de pe 22 septembrie când s-a stabilit obligativitatea cotelor.
În lipsa capacității comunității europene de a rezolva măcar parte din probleme, dinamizarea partenerilor din prima linie pare cu atât mai importantă pentru a opri refugiații să mai plece spre continentul prosper, dar tot mai vulnerabil în fața fluxului de imigranți.
Potrivit datelor ONU, în 2015 au ajuns în Europa, pe Mediterana, 800.000 de imigranţi, iar alți 3.440 au murit sau au dispărut în timpul călătoriilor pe mare. Dintre imigranții sosiți anul acestaa, 150.000 provin din state africane precum Nigeria, Somalia şi Eritreea și au intrat în UE pe ruta mediteraneeană, iar 650.000, din care majoritatea sirieni, au sosit prin Turcia şi Grecia.
Fondul de urgență pentru Africa
În cadrul reuniunii a fost lansat Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, în valoare de 1,8 miliarde de euro:
- Banii provin din instrumente de finanțare ale Uniunii Europene, precum și din contribuții ale statelor membre ale UE și ale altor donatori.
- Banii vor fi folosiți pentru crearea de oportunități de angajare și finanțarea unor servicii de bază pentru populația locală.
- Beneficiarii sunt regiunea Sahel și zona Lacului Ciad, Cornul Africii și Nordul Africii, eventual și țări din vecinătatea acestor regiuni de unde pornesc cele mai importante rute ale migrației africane către Europa
- Contribuțiile de până acum la acest fond au fost făcute de 25 de state membre UE și doi donatori care nu sunt membre UE (Norvegia și Elveția) și însumează doar 78,2 de milioane EUR. Președintele PE, Martin Schulz, s-a arătat nemulțumit de sumă și a declarat: “Acesta este comportamentul obișnuit al Uniunii Europene”.
Negocieri tensionate
Unii dintre liderii africani prezenți la summitul de joi consideră suma insuficientă și acuză discriminarea promovată de europeni, care acordă azil sirienilor dar dorește colaborarea autorităților locale pentru accelerarea repatrierii imigranților din Africa.
Macky Sall (foto), președintele Senegalului, a acuzat la finalul summitului tratamentul discriminatoriu aplicat de UE: ”Cred că este o chestiune de fond, filosofică: nu se poate insista asupra readmiterii africanilor în țările lor în timp ce se vorbește despre primirea sirienilor și a altora”.
Negocierile au fost tensionate, potrivit unor surse diplomatice citate de Guardian, din cauza neîncrederii reciproce manifestate de cele două părți și a sumei considerate de către liderii africani modestă și potrivită doar pentru un început de discuție. Suma pare și mai mică dacă este comparată cu cele 3 miliarde acordate Turciei, au reproșat unii dintre invitații din Africa.
Europenii au încercat să obțină din partea partenerilor de discuții proceduri rapide de preluare a imigranților refuzați în Uniune, iar liderii africani au pus presiune pentru deschiderea mai multor căi legale de intrare a cetățenilor acestor țări în UE. Europa nu a acceptat decât programe privind studenții și personalul academic, cercetătorii în special, pe care-i va primi în număr mai mare.
Liderii africani nu au acceptat, al rândul lor, ca statele membre să emită un fel de pașapoarte provizorii ce ar face posibilă repatrierea africanilor fără acte de identitate, pentru că acest lucru ar uzurpa suveranitatea țărilor respective, potrivit argumentației liderilor din Africa.
Nu s-a acceptat nici formularea „deportări forțate”, optându-se pentru „promovarea returnărilor voluntare”.
Planul de acțiune adoptat joi va avea un impact limitat asupra crizei refugiaților, chiar dacă va fi aplicat imediat.
Uniunea își dorea semnarea cu fiecare stat african în parte a unui acord prin care acestea să-și asume niște obligații în schimbul banilor primiți de la europeni, dar potrivit unui comunicat al Consiliului, s-a parafat o singură înțelegere, cu Etiopia.
Organizația Oxfam a criticat inițiativa UE și a emis un comunicat în acre atrage atenția că ajutorul acordat de Europa statelor africane ar trebui să fie folosit pentru combaterea sărăciei și nu pentru întărirea granițelor.
Reuniune cu Turcia, la sfârșitul lui noiembrie
În partea a doua a întâlnirii, liderii europeni au discutat relația cu Turcia, piesă centrală în blocarea imigranților sosiți din Orientul Mijlociu și pe ruta balcanică, și să analizeze ce anume nu a funcționat în reacția Uniunii la criza fără precedent pe care o traversează.
Vicepreședintele CE Frans Timmermans a prezentat situația negocierilor cu Ankara, el fiind cel care se ocupă de negocierile pe relația cu Turcia.
După câștigarea alegerilor de către Tayyip Erdogan, Europa va trebui să accepte unele concesii suplimentare față de această țară pentru că ruta Turcia furnizează cel mai mare număr de imigranți.
Ankara dorește un summit cu UE înainte de a începe implementarea măsurilor stabilite prin planul de acțiune convenit în schimbul celor trei miliarde de euro și promisiunii de accelerare a procesului de aderare și a relaxării politici privind vizele.
Reuniunea va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, a anunțat președintele Consiliului European. Donald Tusk a declarat că ceasul ticăie și trebuie acționat urgent: “Suntem sub presiune. Trebuie să acționăm rapid, ca uniune.”
Cele 3 miliarde promise Turciei în următorii doi ani se compun din 500 de milioane venite de la bugetul european și 2,5 miliarde însumate din contribuțiile statelor membre, conform venitului național al fiecăruia.
Imigrația în UE, 2014:
- 662.680 de persoane au aplicat pentru azil
- 387.805 au primit decizia cu răspuns la solicitare
- 47% din decizii au fost pozitive
- 252.003 de persoane au fost somați să părăsească Uniunea
- 161.309 de imigranți s-au repatriat efectiv
- Dintre cei repatriați, 40% au făcut-o voluntar, iar 43%, forțat (datele CE nu specifică ce s-a întâmplat cu diferența).
