A patra revoluție industrială schimbă fundamental modul de funcționare al industriilor, structura organizațiilor și felul în care se face business.
În acest context există o mare nevoie de adaptare, de adoptare de noi tehnologii și de instruire a forței de muncă. Afacerile de la nivel local încep să facă progrese, devenind mai sofisticate. Sursele de finanțare sunt diversificate și mai ușor de accesat ca niciodată, însă și provocările sunt pe măsură.
Una importantă derivă din lipsa de dialog dintre sfera publică și cea privată. Antreprenorii trebuie să fie mai implicați în politicile publice, sunt câteva dintre concluziile formulate de speakerii prezenți la summit-ul Romanian Business Leaders, care are loc în perioada 13-14 martie.
Noile tehnologii aduc foarte multe avantaje, a explicat Bogdan Ion, Chief Operating Officer EY, dând exemplul soluțiilor de automatizare dezvoltate de compania UiPath, fondată de doi antreprenori români. Astfel de tehnologii ajută la reducerea costurilor cu 30%, la reducerea timpilor de operare cu aproape 60% și la creșterea acurateței prelucrării de date spre 100%. ”Există o inițiativă de scalare, de a industrializa automatizarea prin RPA”, a precizat Ion.
Radu Georgescu, fondatorul fondului de investiții Gecad Ventures, spune că finanțarea nu mai reprezintă un obstacol, singura condiție fiind ca firma care o caută să fie una viabilă. ”Noi ne uităm la companii de tehnologie, companii care au demonstrat deja că au un produs cerut de piață. Ne uităm la Europa Centrală și de Est, nu doar în România și ne interesează companii care pot deveni globale. Nu ne uităm la lideri locali, ci la global contenders”, a precizat antreprenorul.
Nevoia de digitalizare există în toate sectoarele, iar aceasta poate transforma doi competitori în parteneri, este de părere Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank România.
”Modelul nostru de banking se va schimba. Cred că jobul meu și cred că jobul fiecărui om care conduce o firmă este să te asiguri să ai și un viitor, să te adaptezi. Rolul meu nu este doar să mă asigur că avem un profit foarte mare anul acesta. Important este să rămâi relevant pe termen lung”, a declarat el.
În acest context, Groningen vede o colaborare între bănci și fintech-uri, cele dintâi având clienți și nevoi de digitalizare, iar cei din urmă având soluții și nevoie de clienți.
Totuși, președintele Raiffeisen atrage atenția că în loc să se preocupe de implementarea unor astfel de investiții, mediul privat este forțat să găsească soluții pentru schimbările constante de politici publice.
”Fac parte și din boardul de invocare al grupului Raiffeisen și când sunt acolo vorbim cu fintech-urile despre soluționarea unor probleme tehnice, dar mă întorc în România și nu vreau să vă plictisesc cu ce trebuie să mă ocup aici, tot felul de inițiative legislative și nu vorbesc doar despre 114”, a precizat el.
Nu doar companiile au nevoie de investiții în tehnologie, ci și statul. Radu Negulescu, fondator și general manager al Trencadis, spune că în următorii cinci-șase ani am putea vedea progrese semnificative în această zonă.
”Există un potențial și în sectorul public, există și resurse. Acesta este paradoxul românesc, avem și nevoia și resursele. De prin 2025 cred că se va ajunge la un standard rezonabil. Există foarte multe inițative în acest moment, care merg pe repede înainte. Se dorește o digitalizare rapidă. La ce informații avem noi, primul și primul care se va digitaliza în adevăratul sens al cuvântului va fi Registrul Comerțului, foarte important pentru antreprenorii mici și mijlocii pentru că se vor digitaliza toate procesele prin care companiile interacționează. Credem că va fi gata în 2022”, a explicat Negulescu.
Radu Georgescu spune că începe să vadă o sofisticare a mediului de afaceri de la nivel local. Spre exemplu, multe companii de outsourcing încep să își dezvolte propriile produse. De asemenea, programatorii încep să înțeleagă că salariul nu este singurul lucru important. ”Să primești acțiuni într-o companie care valorează ceva poate să îi facă milionari. Deja sunt mulți milionari produși de Avangade, de UiPath. Companiile vor să o facă o practică foarte comună, angajații sunt încă la început în a accepta că asta este o valoare”, a explicat el.
În ceea ce privește forța de muncă, și aici există mari nevoi de îmbunătățire a abilităților, în special a abilităților digitale.
”Lipsa de abilități e mare. Este o prezentă recentă. Două treimi din firme care au participat la un studiu pe care l-am făcut recent au spus că lipsa unor abilități digitale duce evident la o profitabilitate și productivitate scăzută, că are impact în creșterea veniturilor și în dezvoltarea de noi produse”, a explicat Bogdan Ion.
Speakerii au punctat totodată nevoia dialogului și a implicării antreprenorilor în realizarea de politici publice.
”Există țări unde oamenii intră în politică ca să se îmbogățească și sunt țări unde oamenii fac bani ca să intre mai apoi în politică. Ar fi poate interesant să reflectăm asupra acestui lucru. Cred că oamenii care sunt de succes în business cred că ar trebui să fie mai implicați în dialog. Dialogul duce la încredere, încrederea duce la viteză, iar de viteză avem nevoie pentru a ne adapta, pentru a devenit mai agili. Încrederea este extrem de jos. Nici nu mai există dialog”, a precizat Steven van Groningen.
Clasa politică nu are întotdeauna cunoștințele necesare pentru realizarea de politici publice, crede și Radu Negulescu.
”Mi se pare că de multe ori ne așteptăm de la clasa politică să ne rezolve problemele, nu se poate. Ei nu cunosc problemele noastre. Nu știu ce înseamnă presiunea fiscală, nu știu ce înseamnă presiunea lipsei resursei umane. Nu înțeleg pentru că nu au făcut și atunci nu avem cum să așteptăm soluții corecte de la ei. De aceea este foarte important rolul nostru”, a punctat el.
După șapte ani de activitate a RBL, cuvântul „antreprenor” a pierdut conotațiile negative, precum „hoț”,„șmecher”, „afacerist”, termenul devenind unul cool. „Pentru mulți tineri este mai cool să se laude că au pus bazele unui startup decât că și-au cumpărat o mașină de lux”, a declarat Dragoș Roșca, președintele RBL, în deschiderea summit-ului.
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.
RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei 200 de membri RBL, antreprenori și executivi de top din România.
