fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

Summit NATO la Varșovia / Agenda Alianței și așteptările României

de Victor Bratu 7.7.2016

nato varsoviaLiderii celor 28 de state membre NATO se reunesc vineri la Varșovia, în cadrul unui Summit de la care se așteaptă măsurile care să continue cel mai amplu proces de revitalizare al Alianței de la destrămarea URSS, în încercarea de a contracara o Rusie agresivă și impredictibilă.

Alianța condusă de Statele Unite continuă pe linia deschisă în 2014 la precedentul summit din Țara Galilor, pentru a se asigura că nu va mai fi luată prin surprindere, așa cum au afirmat vocile critice că s-a petrecut la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și în debutul conflictului din estul Ucraina.

Punctele-cheie care vor fi dezbătute la Varșovia

Cheltuielile de Apărare

Liderii statelor NATO au făcut un prim pas crucial în 2014, când au decis, la summit-ul din Țara Galilor, să renunțe la politicile de reducere a bugetelor de Apărare și s-au angajat să aloce anual 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare.

Într-o perioadă marcată de austeritate, progresele statelor NATO în acest domeniu au fost inegale, doar cinci state reușind să atingă ținta fixată. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a anunțat recent că Alianța a stopat definitiv practica economiei bugetare făcute pe seama Apărării, anul trecut marcând o creștere medie generală de 0,6% a bugetelor Apărării din Canada și a aliaților europeni. Stoltenberg a mai anunțat că pentru 2016 se așteaptă la o creștere generală de 3% a bugetelor de Apărare.

La Varșovia, statele membre vor primi o analiză care le arată cum stă fiecare la acest capitol și ce mai trebuie să facă pentru a onora decizia asumată în 2014.

Avertizorul Baltic

NATO a fost surprinsă de viteza și de eficiența cu care Rusia a acționat în Ucraina, iar aliații NATO din Flancul Estic se tem că vor împărtăși soarta fostului stat sovietic în situația în care Moscova va recidiva.

Pentru a-și asigura aliații din Flancul Estic că situația nu se mai poate repeta, NATO va formaliza decizia de aplasare a 4 batalioane- câte unul în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia- care să acționeze ca avertizor al oricărei mișcări aventuriste a Rusiei.

Fiecare batalion va fi compus din cel mult 1.000 de militari și ar trebui să aducă o relativă liniște pe partea nordică a Flancului de Est.

Vârful de lance

Cele 4 batalioane vor fi susținute de ceea ce oficial este denumit “Very High Readiness Joint Task Force”, care va număra aproximativ 5.000 de militari gata oricând să ajungă în orice ”punct fierbinte” ale granițelor NATO în cel mult 2 zile.

NATO a stabilit deja centre avansate de comandă de-a lungul Flancului Estic, astfel încât ”vârful de lance” să ajungă la destinație, acolo unde va găsi armament și echipamente pre-poziționate. O strategie care reduce timpul de reacție în momente de criză.

Alianța a mai triplat dimensiunea Forței de Reacție, astăzi 40.000 de militari, care ar urma să acționeze pe liniile asigurate de ”vârful de lance”.

Exerciții de pregătire

NATO a stabilit o serie de exerciții, care se derulează în special în statele din Flancul Estic, pentru a testa permanent nivelurile de pregătire. Aceste exerciții au și rol de reasigurare a aliaților.

Alianța a mai sporit și efectivele de aviație, suplimentând numărul patrulelor aeriene în special asupra zonei Baltice, acolo unde frecvent sunt incidente cu aviația rusă.

Au fost, și vor fi în continuare sporite și efectivele navale.

Apărare cibernetică

Criza din Ucraina a scos în evidență pericolul reprezentat de ceea ce specialiștii au denumit ”războiul hibrid”, o combinație de armament convențional și tehnologie a informațiilor utilizate pentru destabilizarea oponentului fără declararea formală a ostilităților.

Liderii NATO au decis în Țara Galilor că un atac cibernetic derulat împotriva unui stat membru este echivalentul unei agresiuni militare și atrage activarea Art. 5 din Tratatul de apărare colectivă.

La Varșovia, Alianța este așteptată să facă un pas suplimentar- să desemneze drept arie operațională NATO apărarea cibernetică. Decizia implică resurse și planificare.

Cu ochii spre Sud

Revitalizarea NATO a fost în mare măsură influențată de criza din Ucraina, însă liderii alianței sunt din ce în ce mai preocupați de situația volatilă din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

Atacurile teroriste, cele mai recente derulate la Paris și la Bruxelles și revendicate de Statul Islamic, i-au determinat pe liderii europeni să includă instabilitatea din Flancul Sudic în lista amenințărilor de securitate.

În consecință, NATO țintește să ”asigure stabilitate” prin furnizarea de asistență și consiliere statelor din Sud.

Ce speră România să obțină la Varșovia

Președintele Klaus Iohannis participă vineri și sâmbătă la Summitul NATO de la Varșovia, iar duminică va avea o întrevedere cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a aprobat în luna mai ”liniile generale de mandat” ale României la summitul NATO de la Varsovia.

CSAT nu a detaliat aceste ”linii generale”, dar președintele Iohannis a vorbit despre obiective României la mijlocul lunii mai, după o întâlnire cu secretrarul general NATO, Jens Stoltenberg, la București :

  • Asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.
  • Stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră.
  • Găsirea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune

Situația ”prezenței navale permanente” la Marea Neagră a constituit subiect de dialog al autorităților române cu Turcia, de neînțelegeri cu Bulgaria și a sfârșit insuficient explicată publicului din România.

În mediile de specialitate lucrurile sunt însă clare: SUA sprijină acest proiect iar un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zonă urmând să fie prezentat în alianță până pe data de 30 septembrie.

Echilibrul Nord-Sud din Flancul Estic ar putea fi realizat prin ”ridicarea în rang” de brigadă NATO a unei brigăzi românești, la efectivul căreia vor contribui și alte state aliate.

Inițial, NATO a luat în calcul suplimentarea la 5 a numărului de batalioane amplasate pe Flancul Estic, variantă evocată de ministrul britanic de Externe Philip Hammond pe 21 mai.

Programul Summitului

stadion

Cea mai mare parte a lucrărilor Summit-ului de la Varșovia este găzduită de Stadionul Național

varsovia stadionLucrările Summit-ului NATO din Varșovia se vor deschide în după-amiaza zilei de 8 iulie. La ora locală 14.30, oaspeții vor fi întâmpinați de președintele Poloniei și de secretarul general NATO.

Toți cei 28 de șefi de state sau de guverne membre NATO plus oficialul din Muntenegru, care are statut de observator la reuniune, vor face ”poza de familie”.

O primă reuniune a Consiliului NATO are loc după acest moment festiv, la finalul căreia este organizată o conferință de presă susținută de Jens Stoltenberg.

În paralel, în cursul după-amiezii se va desfășura o reuniune a Comisiei NATO-Georgia, la nivel de miniștri de Externe.

Seara, toți liderii participă la un dineu de lucru la care sunt invitați și oficiali din Finlanda, Suedia și ai Consiliului European și ai Comisiei Europene.

Summit-ul continuă pe 9 iulie, cu o reuniune pe tema situației din Afghanistan, la care participă și șeful acestui stat.

O a doua reuniune vizează problemele Orientului Mijlociu, la care sunt invitați Iordania și Consiliul European și Comisia Europeană.

Summit-ul se încheie cu întrunirea Comisiei NATO-Ucraina la care participă președintele Poroșenko. Fiecare reuniune va fi urmată de cîte o conferință de presă a secretarului general Jens Stoltenberg.

Oficialii NATO vor avea întâlniri paralele, una dintre cele mai importante fiind reuniunea miniștrilor Apărării din statele NATO cu omologi din state partenere ale Alianței, în  care se va discuta chestiuni legate de interoperabilitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.7.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Echipa lui Florin Cîțu, după votul Congresului PNL

Vladimir Ionescu

Coechipierii noului ales preşedinte liberal Florin Cîțu au câștigat duminică pe linie funcţiile de conducere din Biroul Politic Național al Partidului Naţional Liberal (PNL). Cea… Mai mult

Europa

Exit-poll Germania: CDU și SPD – umăr la umăr

Razvan Diaconu

UPDATE: Potrivit unor sondaje paralele, anunțate de postul tv ZDF, SPD ar avea circa 2 procente în fața CDU-CSU – 26% la 24%. * Informația… Mai mult

Stiri

România, statul membru cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice din afara UE

Marin Pana

România a fost nominalizată într-o analiză a Eurostat drept statul UE cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice cu țările din afara… Mai mult

Europa

Premieră europeană: Femeile vor deveni majoritare în Parlamentul islandez în urma alegerilor de duminică

Vladimir Ionescu

Islanda este pe cale să devină primul stat european în care femeile sunt majoritare în Parlament, transmite DW. Circa 33 dintre cele 63 de mandate… Mai mult

Europa

Cum a conturat Angela Merkel istoria Europei în ultimele două decenii şi ce probleme lasă în urmă

Vladimir Ionescu

​Cancelarul german a fost o ancoră a stabilității în vremuri tulburi. Plecarea ei ridică întrebări importante referitoare la viitor, scrie The Guardian într-un amplu editorial… Mai mult

Stiri

Referendum local la Buzău pentru comasarea cu Țintești – rezultatul ar putea fi o premieră în România

Razvan Diaconu

Locuitorii din Buzău şi cei din Ţinteşti sunt chemaţi duminică la urne pentru a vota la referendumului privind potenţiala comasare a celor două localitaţi. Dacă… Mai mult

Stiri

Premierul va negocia cu USR-PLUS, PSD și AUR moţiunea de cenzură

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu spune că va discuta cu toate partidele, inclusiv cu AUR și PSD, pentru ca Guvernul să nu fie dat jos de alianța… Mai mult