Parlamentul finlandez a aprobat marți, cu majoritate covârșitoare, solicitarea de aderare a țării la Alianța NATO. Tot marți, Suedia a semnat o cerere oficială de aderare la NATO.
Potrivit Europa Liberă, Parlamentul finlandez a aprobat, cu 188 de voturi pentru și 8 împotrivă, solicitarea de aderare a țării la Alianța NATO.
Finlanda urmează să semneze o cerere oficială și să o depună la sediul NATO în zilele următoare.
Șefa diplomației suedeze, Ann Linde, a semnat marți, la o zi după ce Stockholmul a anunțat că va solicita aderarea la alianță, cererea țării de admitere în NATO. „Se pare că am luat o decizie care este cea mai bună pentru Suedia”, a spus Ann Linde în timp ce semna documentul.
Cele două țări nordice s-au îndreptat rapid către NATO de când Rusia și-a lansat invazia neprovocată a Ucrainei pe 24 februarie.
Între timp, președintele finlandez Sauli Niinisto a sosit în Suedia pentru o vizită oficială.
El este programat să se adreseze parlamentului Suediei într-un discurs care se va concentra asupra NATO și să se întâlnească cu prim-ministrul Magdalena Andersson.
Rusia mimează indiferența
Pașii întreprinși de cei doi vecini nordici au generat avertismente nervoase din partea Rusiei cu privire la extinderea NATO până la granița sa de vest.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că, deși Rusia nu vede decizia Finlandei și Suediei de a adera la NATO ca o amenințare, orice desfășurare a infrastructurii militare acolo poate declanșa un răspuns din partea Moscovei.
Ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus marți că aderarea Finlandei și Suediei la NATO probabil nu va face „o mare diferență”, deoarece cele două țări au participat de mult la exercițiile militare ale alianței. Dar el a avertizat că Rusia va monitoriza îndeaproape activitățile NATO în viitoarele state membre.
„NATO ține cont de teritoriul lor atunci când planifică avansurile militare către Est. Deci, în acest sens, probabil că nu este prea mare diferență. Să vedem cum este folosit în practică teritoriul lor în alianța nord-atlantică”.
Obstacolul turcesc
În timp ce majoritatea membrilor NATO sunt dornici să întâmpine cele două țări cât mai repede posibil, Turcia le-a complicat potențial aderarea, președintele Recep Tayyip Erdogan acuzându-i că nu au adoptat o poziție clară împotriva terorismului, o referire la adăpostirea militanților kurzi.
Potrivit surselor din Ministerul Justiției citate de agenția oficială de presă Anadolu, Suedia și Finlanda nu au răspuns pozitiv celor 33 de cereri de extrădare ale Turciei în ultimii cinci ani.
Suedia și Finlanda au spus că intenționează să trimită delegații la Ankara pentru a se întâlni cu oficialii turci, dar Recep Tayyip Erdogan a spus că nu ar trebui să se deranjeze.
Cele două oferte de aderare la NATO trebuie să fie aprobate în unanimitate de cei 30 de membri ai alianței.
