Analiștii devin tot mai neîncrezători în perspectivele de creștere economică a României în 2019, din cauza așteptărilor defavorabile privind cererea externă și a epuizării potențialului de consum privat.
A apărut prima estimare de creștere a produsului intern brut (PIB) inferioară pragului de 3%, Banca Transilvania (BT) luând în calcul o rată de 2,8%, potrivit unui raport emis joi.
La rândul său, Erste Group Research (EGR) se aşteaptă la o creştere a economiei „aproape de 3%” (3,4% în prognoza anterioară). Noua estimare încă ar mai urma să fie realizată „în cea mai mare parte pe seama consumului gospodăriilor, deşi într-un ritm mai redus”, spune o notă EGR.
Analiştii celor două grupuri bancare ca şi cei de la capital Economics mai au în vedere şi alte argumente defavorabile menţinerii creşterii la nivelul anului trecut (4,1%, în scădere substanţială faţă de 6,9% în 2017), precum:
- reducerea cererii din Zona Euro şi deteriorarea climatului macroeconomic din această cea mai importantă piaţă a exporturilor româneşti;
- incertitudinile legate de Brexit şi de tensiunile comerciale globale;
evoluția slabă a investițiilor productive, agravată de … - „intervenția agresivă a statului” de suprataxare a sectoarelor bancar, energie și telecomunicații.
„Conform scenariului macroeconomic central BT dinamica anuală a PIB ar putea decelera până la 2.8% în 2019, în contextul deteriorării climatului macroeconomic din Zona Euro și provocărilor din sfera mix-ului intern de politici economice (intervenția agresivă a statului prin măsurile de suprataxare a sectoarelor bancar, energie și telecomunicații) cu impact nefavorabil pentru investiții”, spune raportul BT.
(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: Sumarul numărului 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
Prognozele privind creşterea economică a României au propus cifre tot mai mici în ultima perioadă.
Recent, Comisia Europeană a redus prognoza până la 3,8%, iar Banca Mondială cu un punct procentual, până la 3,5%.
Bugetul de stat pe 2019 a fost construit, totuşi, pe o creștere economică de 5,5% din PIB.
Cea mai mare cădere din regiune
România a avut a doua cea mai mică rată de creştere economică anul trecut din Europa Centrală şi de Est.
Economia Poloniei a crescut cu 5,1%, Ungaria cu 4,8%, Slovacia şi România cu 4,1%, iar Bulgaria cu 3,3% potrivit Capital Economics.
Diferența majoră este că, în timp ce România și-a văzut evaporată creșterea din 2017, ritmul avansului PIB a fost în creștere în celelalte țări, de la 4,8% în 2017 în Polonia, de la 4,1% în Ungaria și de la 3,2% în Slovacia
Aterizare „soft”?
Totuşi, pe fondul unei eventuale intrări într-un nou ciclu economic, „ritmul de creștere economică ar putea re-accelera (în convergență spre potențial) la 3,3% în 2020 și 3,7% în 2021”, spune raportul citat.
Un nou ciclu economic, presupune însă o „aterizare lină”, după creşterile peste potenţial de până în 2017 inclusiv, adică nivelul din acest an să se dovedească şi cel mai scăzut.
„Se poate spune că anul trecut economia României a evoluat la ritmul potențial”, scrie Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.
În 2019, „ne putem gândi la o relansare a investițiilor, dar trebuie să recunoaștem că rămânem precauți cu privire la evoluțiile lor prospective, având în vedere constrângerile bugetare semnificative”, spune analistul Dorina Ilaşco în raportul EGR.
Urmărește-ne pe Google News
