Bulgaria, România, Polonia şi ţările baltice au acceptat să găzduiască tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane, a anunţat marţi, potrivit Reuters, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, în timpul unei vizite la Tallinn.
Ashton Carter a anunţat că Statele Unite vor pre-poziţiona tancuri, artilerie şi alte echipamente militare în estul şi centrul Europei, oferind astfel asigurări suplimentare aliaţilor din cadrul NATO neliniştiţi din cauza intervenţiei Rusiei în Ucraina.
(Citiți și: ”România noului război rece: Evoluția pregătirii armate de la anexarea Crimeii încoace și perspectivele pe termen scurt”)
Anunțul oficialului american vine în aceeași zi în care, la București, Parlamentul a aprobat, potrivit unui comunicat al instituției, înfiinţarea Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti.
SUA consolidează capabilitățile NATO din Europa
În timpul vizitei sale la Tallinn, Ashton Carter a declarat că ţările baltice – Estonia, Lituania şi Letonia, alături de Bulgaria, România şi Polonia au acceptat să găzduiască elemente ale acestui echipament.
O parte din echipament va fi amplasat în Germania.
O fişă de informare furnizată de armata americană afirmă că pre-poziţionarea SUA va include aproximativ 250 de tancuri, vehicule de luptă Bradley şi mortiere.
Echipamentul care va fi staţionat temporar în fiecare ţară va fi suficient pentru a deservi o companie, respectiv 150 de militari, sau un batalion, respectiv aproximativ 750 de soldaţi.
Alte detalii ale planurilor SUA au fost oferite de secretarul american Ashton Carter încă de luni, la prima sa escală în Europa, la Muenster, în Germania.
Statele Unite vor asigura aliaților NATO constituiți în ceea ce a fost denumit ”Very High Readiness Joint Task Force (VJTF)” și echipamente de supraveghere, anunță marți și Wall Street Journal, publicație care, pe 16 iunie, cita o declarație a secretarului pentru Forţele Aeriene, Deborah Lee James, potrivit căreia SUA ar trimite în Europa inclusiv avioane de vânătoare invizibile pe radar Raptor F-22.
”Într-un moment în care unii încearcă să ne dezbine, noi acționăm unit, cu noi capabilități, de tipul VJTP, dar și cu noi planuri de a contracara amenințările din sudul sau estul Europei, sau amenințările globale”, a afirmat Ashton Carter, care se află în Europa pentru a vizita locațiile din Europa în care urmează să fie amplasat echipamentul militar american.
Oficialul american a mai precizat că o eventuală nouă suplimentare a forțelor care compun VJTP nu se va face cu militari americani, ci cu trupe provenite din rândul aliaților NATO din Europa.
Forța de reacție rapidă nu este încă deplin operațională, însă constituie răspunsul NATO la concentrarea trupelor ruse la granița cu Ucraina.
În paralel cu acțiunile din plan militar, Uniunea Europeană a anunțat luni extinderea cu 6 luni a perioadei de aplicare a sancțiunilor economice împotriva Rusiei, în încercarea de a forța Moscova să respecte angajamentele semnate la Minsk.
Răspunsul Rusiei
După ce Rusia a anexat Crimeea anul trecut, liderii NATO au fost de acord să intensifice exerciţiile şi rotaţia trupelor în ţările membre NATO din estul Europei, precum şi stocarea de armament greu pentru a fi folosit în caz de urgenţă.
Statele Unite nu au dezvăluit oficial unde anume în Europa va fi amplasat echipamentul, dar informaţiile apărute în presă în legătură cu planificarea militară au generat un răspuns virulent din partea Moscovei înaintea turneului secretarului american al Apărării în Europa, din această săptămână.
Un oficial din cadrul Ministerului rus de Interne a declarat că staţionarea de tancuri şi armament greu în statele NATO de la graniţa cu Rusia va fi cel mai agresiv act al Statelor Unite de la sfârşitul Războiului Rece.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia îşi va suplimenta arsenalul nuclear cu 40 de rachete balistice intercontinentale în acest an.
Ca replică, Ashton Carter a condamnat „retorica dezlănţuită” a Rusiei privind armamentul nuclear și a afirmat luni, în Germania, potrivit agenției UPI: ”Nu căutăm nici un război rece, nici un război fierbinte cu Rusia. Nu vrem să avem un inamic în Rusia, dar nu vă înșelați: ne vom apăra aliații, vom apăra standerdele internaționale și viitorul. Ne vom împotrivi acțiunilor ostile și încercărilor Rusiei de a restabili sfera de infuență existentă în perioada sovietică”.
