Talibanii în Kabul: SUA pierd un pariu de 88 miliarde dolari pus pe armata afgană

Statele Unite au cheltuit peste 88 de miliarde de dolari, adică aproape două treimi din totalul ajutorului pe care Washingtonul l-a acordat în lume în ultimii 10 ani, pentru instruirea și echiparea armatei și poliției din Afganistan. Cu toate acestea, armata afgană se prăbușește în fața atacului talibanilor.

O analiză a Politico arată că eșecul uluitor în a modela o forță de luptă afgană coezivă și independentă poate fi explicat în anii de aprecieri exagerat de optimiste ale oficialilor americani, care au ascuns – în unele cazuri în mod intenționat – dovezi ale corupției adânc înrădăcinate la Kabul.

Soldați și polițiști fantomă

Acolo s-au inventat inclusiv „soldați și polițiști fantomă”, care au existat doar pe statul de plată al ministerelor afgane de apărare și interne, potrivit actualilor sau foștilor oficiali implicați direct în efortul de instruire.

Chiar și unitățile afgane care au luptat curajos în fața unui dușman formidabil, care au suferit victime enorme în acest proces, nu au fost niciodată capabile să funcționeze fără sprijinul aerian și terestru de înaltă tehnologie din partea aliaților străini, spun acești oficiali.

„Cum îi facem pe afgani să lupte pentru ei înșiși? S-ar putea ca asta să nu se întâmple niciodată ”, a declarat senatorul republican de Iowa Joni Ernst, locotenent-colonel al armatei în retragere și membru al Comitetului pentru servicii armate care s-a opus retragerii trupelor americane.

Joni Ernst, care a analizat instruirea armatei afgane în mai multe rânduri, a declarat că americanii responsabili cu pregătirea forțelor guvernamentale „au fost optimiști”. „Operațiunile speciale mergeau într-adevăr destul de bine”, a spus ea într-un interviu, „dar, numai când au avut americani care să îi sfătuiască și să îi ajute”.

În ultimele zile, marile orașe din Afganistan au căzut fulgerător în mâinile talibanilor și nimeni nu se așteaptă ca armata afgană să salveze Kabul.  Secretarul de presă al Pentagon, John Kirby, explica vineri că armata afgană are de partea sa avantajul superiorității numerice și că talibanii nu au sprijinul aerian pe care îl deține armata regulate. Dar cifrele pot fi înșelătoare.

Secretele din spatele secretelor

Forțele de securitate afgane s-au extins substanțial în ultimele două decenii – de la doar 6.000 de militari aflați sub comanda Ministerul Apărării și fără poliție națională în 2003, la 182.071 militari și 118.628 polițiști, conform datelor Pentagon, valabile pentru aprilie 2021.

Pe măsură ce forțele guvernamental s-au umflat, la fel și laudele la adresa profesionalismului acestora. În realitate, dovezile conform cărora forțele guvernamentale erau prost pregătite și incapabile să preia lupta cu talibanii pe cont propriu au fost adesea lăsate în afara mărturiei publice, sau pur și simplu clasificate ca secrete.

Începând din 2015, Pentagonul a început ”să protejeze publicul” de unele date despre forțele afgane, într-o acțiune pe care Inspectorul general special pentru reconstrucția Afganistanului de la acea vreme a numit-o „fără precedent”.

Organizația a concluzionat că este „incapabilă să raporteze public despre majoritatea eforturilor finanțate de contribuabilii SUA pentru a construi, instrui, echipa și susține” forțele afgane.

Începând cu 2017, o mare parte din informațiile disponibile anterior despre dimensiunea, forța și ratele de accidentare ale unităților militare afgane au fost secretizate.

Într-un raport din 30 iulie adresat Congresului, Inspectorul general special a spus că forțele SUA „au continuat să clasifice informații detaliate despre  ANDSF (acronim pentru Forțele Naționale Afgane de Apărare și Securitate) și că unele informații pur și simplu nu mai erau disponibile, inclusiv despre „performanța operațională a forțelor afgane, date de întreținere a echipamentelor sau impactul COVID-19 ”.

Eforturile de limitare a raportării publice au contribuit la ”o largă lipsă de înțelegere a inadecvării forțelor de securitate afgane”, a declarat Steven Aftergood, director al Proiectului privind secretul guvernamental al Federației Oamenilor de Știință Americani.

„Lipsa informațiilor, secretizarea, ar fi trebuit să fie în sine semnale de avertizare. Dacă ar fi fost extrem de capabili, extrem de competenți, mi-e clar că nu ar trebui să păstrăm secrete”, afirmă Steven Aftergood.

Semnalele au fost întotdeauna disponibile, dar publicul nu le-a recepționat corect.

Unitățile de infanterie se confruntă, în orice rmată din lume, cu o rotație mare, dar acest lucru a fost și mai evident la armata afgană, care și-a văzut abandonate posturile din motive care variază de la învoirile (ori pur și simplu plecările) acordate pentru a ajuta familia să recolteze câmpurile până la dezertare.

Rata ridicată de înlocuire a personalului a condus la lipsă de coeziune, spune Mike Jason, colonel al armatei americane, pensionat, care a comandat unități de instruire în Afganistan.

Forțele aeriene afgane instruite în SUA efectuează zeci de misiuni de bombardare în sprijinul armatei afgane, mult mai puțin însă decât ar fi nevoie. Și au la dispoziție aparate vechi și puține piese de schimb.

Oricât de diverse ar fi fost problemele tehnice și tactice, mult mai grave par să fi fost cele sistemice. În raportul său din iulie către Congres, Inspectorul general special pentru reconstrucția afgană a citat „efectele corozive ale corupției” în rânduri, precum și „acuratețea îndoielnică a datelor privind puterea reală a forțelor armate” și incapacitatea de a evalua factori precum ”voința de a lupta ”.

Subliniind impactul continuu al corupției asupra forțelor armate, de exemplu, acesta a citat probleme cum ar fi ”dosare de personal false în baza cărora actori corupți obișnuiau să încaseze salariile soldaților și polițiștilor fantomă”.

Erori strategice americane

Cu toate acestea, alții spun că administrația americană este de vină.

Mark Jacobson, fost oficial al Pentagonului și fost un înalt oficial NATO în Afganistan, consideră însăși tipul de antrenament a fost ales greșit, că armata afgană a fost pregătită de americani pentru a respinge atacurile unei armate străine, nu o insurgență autohtonă, precum cea talibană.

Kimberly Kagan, președinte al Institutului pentru Studiul Războiului, fost membru al Grupului de evaluare strategică al comandantul general Stanley McChrystal, crede că „abandonarea Afganistanului de către Statele Unite și aliații săi a provocat schimbarea dramatică a capacității talibanilor de a-și accelera campania de luare a teritoriului” și, în acest proces, „a distrus încrederea” securității afgane forțelor.

Michael O’Hanlon, fost consilier al unor înalți comandanți militari americani, afirmă: ”Nu ne-am așteptat niciodată la o plecare atât de bruscă, de rapidă. Am presupus întotdeauna că va exista o notificare de 12 până la 24 de luni până la retragere și asta ar fi permis multe ajustări”.