Casa Albă acuză OPEC+, care include și Rusia, că pune în pericol redresarea economică globală refuzând să crească producția de petrol și ignorând apelurile marilor țări consumatoare.
Situația generează o confruntare geopolitică ce ar putea duce la fluctuații ale prețurilor la petrol și să pună presiune pe SUA, care ar putea apela la rezervele sale strategice.Administrația Biden a anunțat că „va considera întregul set de instrumente la dispoziția noastră pentru a spori reziliența și încrederea publică”.
„Opinia noastră este că redresarea globală nu ar trebui pusă în pericol de o nepotrivire între ofertă și cerere”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, într-un comunicat. „OPEC+ pare refractar în a folosi capacitatea și puterea pe care le are, într-un moment critic de recuperare globală pentru statele din întreaga lume”, mai spune comunicatul, citat de CNN.
OPEC și-a coordonat deciziile de producție în ultimii ani cu alți furnizori importanți, inclusiv Rusia, ca parte a grupului mai mare OPEC+.
Coaliția a decis creșterea graduală a producției după prăbușirea din prima parte a pandemiei Covid-19. Joi, OPEC+ a anunțat că nu se grăbește să răspundă solicitărilor de creștere a producției.
Prețurile la petrol au crescut aproape de 81 de dolari per baril vineri. Țițeiul Brent a crescut cu 36 de cenți, sau 0,45%, la 80,9 dolari per baril, conform Reuters, preluată de Agerpres.
Principalul producător din OPEC, Arabia Saudită, a respins deja cererile pentru o creştere mai rapidă a livrărilor de petrol de către grupul OPEC+, citând problemele economice.
Surse din cadrul OPEC+ au declarat pentru Reuters că Statele Unite au capacitatea de a majora propria producţie dacă vor să sprijine accelerarea redresării economiei globale.
Cotaţia barilului de ţiţei Brent a depăşit anul acesta 86 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul redresării cererii în urma ridicării restricţiilor şi a majorării graduale a livrărilor de către grupul OPEC+.
Grupul celor 23 de mari producători de petrol nu doreşte să acţioneze prea repede, din cauza temerilor că cererea va scădea în urma creşterii cazurilor de infecţii.
Majorarea cotaţiei petrolului la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de o creştere şi mai mare a preţurilor la gaze naturale, care au urcat cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare şi a producţiei reduse de alţi combustibili.
Creşterea preţurilor la petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică alimentează presiunile inflaţioniste la nivel global şi încetinesc revenirea economică.
Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.
Urmărește-ne pe Google News
