Costurile corupției s-ar putea ridica la circa 990 de miliarde de euro pe an la nivel european, reiese dintr-un studiu comandat de Parlamentul European și citat de Politico.
Corupția din Uniunea Europeană (UE) se manifestă în multe forme și are multiple efecte economice, sociale și politice, reiese din studiul institutului RAND Europe. Analiza a fost realizată pe baza a trei scenarii cu metofologii diferite care au inclus atât efectele directe cât și cele indirecte. Aceasta sugerează că la nivel european, costurile corupției sunt cuprinse între 179 și 990 de miliarde de euro pe an. O estimare a Comisiei Europene din 2014 sugera că acestea ar fi de 120 de miliarde de euro, însă aceasta lua în calcul doar efectele directe ale corupției.
În două dintre cele trei scenarii analizate de RAND, România figurează pe primul loc la nivel european în ceea ce privește nivelul mediu al corupției în perioada 1995-2014.
Statele în care corupția are cel mai semnificativ impact negativ asupra evoluției economiei sunt România, Bulgaria, Croația și Letonia. Din cele trei scenarii reiese că România pierde anual între 13,5% și 22,5% din PIB din cauza corupției, mediile europene fiind cuprinse între 4,9% și 6,3% din PIB. Scenariul moderat sugerează un cost al corupției de 15,6% din PIB pentru România, cel mai ridicat din UE.
”Corupția este o gaură neagră mare în inima economiei europene”, a declarat Carl Dolan, directorul Transparency International. ”În cazul în care companiile constată că procesul de achiziții publice este aranjat, aleg să nu participe la licitații, iar ca urmare, statul pierde deoarece ofertele depuse nu sunt competitive”, a explicat Dolan.
Din studiu reiese că în zona achizițiilor publice corupția generează pierderi anuale de 5 miliarde de euro pe an. Printre formele de manifestare a acestui tip de corupție se numără înlăturarea unor companii din proces pentru a favoriza un anumit candidat, precum și limitarea timpului la dispoziția companiilor de a pregăti o ofertă.
Pentru a reduce aceste pierderi, RAND recomandă implementarea unui sistem informatic unic la nivel european care ar duce la reducerea costurilor corupției cu circa 920 de milioane de euro. O altă metodă ar fi înființarea unui Parchet public european care să investigheze cazurile de corupție. O astlfe de structură ar duce la reducerea costurilor cu circa 0,2 miliarde de euro pe an.
Printre statele în care riscul de corupție este cel mai ridicat în cazul proceselor de achiziție publică se numără România, Polonia, Lituania, Cipru și Croația.
Analiștii estimează că aplicarea unor mecanisme de tip MCV și în alte state în afară de România și Bulgaria ar putea reduce costurile corupției cu circa 70 de miliarde de euro anual.
