Grayling (@GraylingPR), una dintre cele mai mari agenţii de consultanţă în comunicare la nivel global, a analizat procesul de adoptare a legilor în Europa Centrală şi de Est (ECE) și a publicat un infografic privind procedurile legislative din această regiune.
Infograficul prezintă principalele etape prin care trec noile acte legislative înainte de fi adoptate în şapte ţări din zona ECE: Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Ungaria.
Noul instrument pune la dispoziția specialiştilor din ECE informaţii despre asemănările şi deosebirile dintre diversele tipuri de proceduri legislative, ajutându-i să înţeleagă modul în care trebuie să îşi optimizeze programele de advocacy pentru a putea influenţa procesul decizional.
Potrivit studiului Grayling:
- Slovacia este statul în care dreptul de inițiativă legislativă este cel mai restrâns
- România este statul cu cele mai multe legi adoptate într-un an de zile și care are cea mai simplă procedură de legiferare
- Președintelui Poloniei i se acordă cea mai lungă perioadă de promulgare a unei legi
- Ungaria este statul în care guvernul este compus din cele mai puține ministere- 9
Din cercetare reiese că, în toate statele cercetate, sectorul afacerilor generale a avut parte de cele mai multe reglementări emise într-o perioadă de un an (între august 2013 și august 2014)- 31% dintre legi vizează acest sector.
La polul opus, sectorul IT a beneficiat de cele mai puține reglementări- 3%.
(Descărcați AICI infograficul Grayling)
Datele Grayling indică faptul că ţările din această zonă au multe în comun, având în vedere că procedura legislativă constă, de obicei, în trei etape principale, la care se adaugă numeroase aspecte similare constatate la nivelul detaliilor.
În plus, procesul consultativ, care precedă de obicei prima lectură în Parlament, constituie o etapă vitală din punctul de vedere al influenţării procesului decizional în întreaga regiune. Aceasta este, de asemenea, şi cea mai puţin transparentă etapă, deoarece negocierile în spatele uşilor închise domină această fază a procesului legislativ în toate cele şapte ţări.
În fiecare dintre ţările supuse analizei, etapa procesului legislativ în Parlament este caracterizată de activităţile desfăşurate în cadrul comisiilor de specialitate, în care fiecare parlamentar din toate cele şapte ţări din ECE – cu excepţia Consiliului Federaţiei Ruse (Camera Superioară) – este ales în mod direct.
O similitudine definitorie este aceea că în etapa finală a procesului legislativ toate proiectele de legi trebuie să fie promulgate de către Președinte.
„Totodată, infograficul relevă şi câteva diferenţe importante în cadrul regiunii. În timp ce majoritatea ţărilor din ECE tind să ignore procesul consultativ pentru a accelera ritmul de legiferare, în România, supunerea tuturor proiectelor de legi consultării publice este obligatorie, indiferent de iniţiatorul proiectului de lege. O altă diferență relevantă este că Bulgaria, Ungaria şi Slovacia sunt singurele ţări cu sistem unicameral”, a declarat Gergely Ábrahám, directorul CEE Public Affairs Practice Group din cadrul Grayling.
Un element final care are un impact important asupra campaniilor de advocacy îl constituie numărul de ministere din fiecare ţară, care variază semnificativ. Bulgaria, de exemplu, a doua cea mai mică ţară dintre cele şapte analizate, are 17 ministere, în comparaţie cu Ungaria, care le-a redus la nouă.
